Reprezentanţii Asociaţiei Investitorilor în Real Estate din România au transmis că în ultimii 3 ani nu s-a aprobat niciun plan urbanistic zonal în Bucureşti şi cer ca în Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor acestea să treacă de la primăria Capitalei la primăriile de sectoare.
Blocajul construcțiilor în care se află Bucureștiul a dus la scăderea contribuției la PIB cu 7%, arată datele Asociaţiei Investitorilor în Real Estate din România. Este echivalent cu aproape jumătate din deficitul bugetar al ţării pe 2023. În plus, mari companii internaționale și-au anunțat reducerea sau încetarea operațiunilor.
”Noi construim clădiri de birouri, case, centre comerciale unde merg oamenii.
În ceea că priveşte Produsul Intern Brut al ţării, avem o contribuţie semnificativă. Avem mii de angajaţi şi contribuim la dezvoltarea economică a ţării de asemenea”, a declarat Dennis Selinas, președintele AREI.
Asociaţia Investitorilor în Real Estate din România solicită ca in Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, PUZ-urile sa treacă de la Primăria Capitalei la primăriile de sector.
Aceştia susţin că sistemul actual încalcă principiile constituționale ale descentralizării și autonomiei.
”Viziunea urbanistică se regăsește în PUG, puzurile vin să o completeze. Acest transfer de competențe nu ar avea cum să afecteze viziunea urbanistică”, spune Irina Dumitru, avocat Deloitte.
În alte țări, deciziile se iau la nivel local.
”Sunt multe exemple cum că administraţia, la cel mai mic nivel, are abilitatea de a reprezenta interesele oamenilor mai bine decât la nivel general. De exemplu, în Londra sunt diferite sectoare şi fiecare ia decizii”, a mai explicat Dennis Selinas, președintele AREI.
Dezvoltatorii imobiliari cer garantarea predictibilităţii şi asigurarea principiului neretroactivităţii legii.
”Investitorii în sectorul imobiliar au nevoie de claritate și predictibilitate. În acest context așteptările noastre la PUG sunt să ofere această transparență și predictibilitate”, a declarat Robert Ioniță, membru fondator AREI.
Constructorii atrag atenţia că aşa cum este proiectul, prevede că orice teren, fie proprietate publică, fie proprietate privată, poate să fie calificat drept spaţiu verde.
”Se mai poate ajunge la un abuz dacă s-ar aproba codul în forma actuală, s-ar putea ajunge la o expropriere, la o lipsă de proprietate, atâta timp cât un spațiu privat va fi declarat spațiu verde. Se poate declara dacă asta este viziunea, dar numai printr-o expropriere și o despăgubire justă”, a explicat și Geo Mărgescu, membru în Consiliul Director AREI.
Membrii AREI atrag atenţia asupra multiplelor schimbări legislative şi cer ca imobilele să respecte legislaţia în vigoare de la momentul obţinerii autorizaţiei. Astfel, nu ar mai fi cazuri în care construcţii care deţin toate avizele, date de autorităţile locale, sunt declarate ilegale. Şi doar construcţiile făcute fără autorizaţie ar trebui dărâmate. Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor se află de câteva luni în dezbatere în comisiile de specialitate din Camera deputaţilor.
Neregulile semnalate de oamenii de afaceri cu privire la Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
- Sistemul actual este nefuncțional, fapt dovedit de statistică: în ultimii 3 ani nu s-a aprobat NICIUN PUZ de către Consiliul General, blocajul construcțiilor scăzând contribuția Bucureștiului la PIB cu 7% și echivalând cu aproape jumătate din deficitul bugetar al României pe 2023. În plus, mari companii internaționale și-au anunțat reducerea sau încetarea operațiunilor în România.
- Sistemul actual încalcă principiile constituționale ale descentralizării și autonomiei, lăsând competența pentru reglementări locale la nivelul superior.
- Sistemul actual încalcă principiile reprezentativității politice democratice, prin faptul că reprezentanți ai partidelor din organizații ale unor sectoare decid asupra modelului de dezvoltare al altor sectoare, fără ca sensul și spiritul mandatului să fie respectat. Consilierii generali aleși de locuitorii sectorului 1 nu trebuie să decidă pentru sectorul 6 și invers.
- Aceleași principii vizează și calitatea de beneficiar al unui PUZ, care trebuie fie orice proprietar de teren, atât în exercitarea dreptului său
constituțional de proprietate, cât și în cel de a avea acces liber la justiție, în cazul contestării respectivei documentații.
- Riscurile formei actuale: pedepsind în mod arbitrar și discreționar investitorii, prin blocarea tuturor proiectelor, prețurile locuințelor din București au crescut, provocând exodul oamenilor către zona metropolitană și crescând, în paralel, traficul și poluarea din oraș, întrucât majoritatea celor mutați lucrează și au copiii la școli în București.
- Inventarierea spațiilor verzi pe terenuri private este neconstituțională, afectând dreptul la proprietate. Prin eventuala înscriere a terenurilor private în Registrul spațiilor verzi se face, de facto, o expropriere abuzivă, similară confiscării, prin limitarea exercitării dreptului de proprietate.
SURSA: Asociaţia Investitorilor în Real Estate din România
