Era implicat în nenumărate acţiuni de voluntariat alături de tineri străini, veniţi în România prin diverse programe Erasmus. Şi era mai tot timpul pe cărări de munte, indiferent de anotimp. Pagina sa de socializare era întotdeauna plină cu impresii legate de ceea ce experimenta în aventurile sale.
Când îl apuca dorul de ducă, pleca şi singur, mai ales prin munţii Vâlcii, pe care-i cunoştea cum alţii nu se pot lăuda. Obişnuia să se abată de la trasee şi deşi a mai avut probleme - mici accidente, mai degrabă datorită firii sale visătoare, acestea nu au reuşit să-i diminueze entuziasmul.
Tânărul a căzut în gol, de la aproximativ 80 de metri înălţime
În urmă cu un an a mai avut nevoie de Salvamontul din Vâlcea. Se rătăcise cu alţi amici într-o zonă extrem de periculoasă din Canionul Vulturesei, din Munţii Căpăţânii, în zona Brezoi. Miercurea trecută a încercat să coboare de pe unul dintre cele mai înalte vârfuri din Făgăraş - Vârful Lespezi , deşi nu era alpinist profesionist, împreună cu un amic, tot din Vâlcea. Era aproape de miezul nopţii, când a căzut în gol, de la aproximativ 80 de metri înălţime.
Un turist care se afla cu cortul la baza muntelui a văzut luminile lanternelor pe stâncă, apoi a auzit un strigăt şi a văzut o lumină care cade. El a fost cel care l-a găsit ulterior la baza stâncilor pe Mihai Rogojinaru şi a alertat autorităţile.
Misiunea salvamontiştilor din Argeş şi Sibiu a fost extrem de dificilă şi a durat 18 ore Întâi a fost scos din zonă supravieţuitorul, apoi a fost recuperat corpul neînsufleţit.
Greşeala care l-a costat viaţa
A încercat să găsească o variantă de coborâre şi a căzut în gol.
Peretele Călţunului, unde s-a petrecut tragedia, este o stâncă extrem de periculoasă, fiind ocolit de cunoscători pe timpul verii şi escaladat doar pe timpul iernii. Iniţial, salvamontiştii au crezut că cei doi vâlceni erau alpinişti care s-au căţărat pe timp de noapte.
Salvamontiştii atrag atenţia cu această ocazie asupra faptului că porţiunea dintre Vârful Lespezi şi Strunga Doamnei are un caracter alpin, nu este marcată, motiv pentru care atât pentru escaladare cât şi pentru coborârea prin horn este nevoie de pregătire fizică, tehnică şi un psihic bun.
Cine a fost Mihai Rogojinaru
Mihai Rogojinaru era un tânăr extrem de inteligent, cultivat şi extrem de modest. Absolvent al Facultăţii de Litere, specializarea Română - Engleză, a studiat Traductologia şi era doctorand la "Memorialistica Detenţiei Comuniste", în cadrul Universităţii Piteşti.
Coordonator şi mentor în Corpul European de Solidaritate din cadrul Asociaţiei Tinerilor Formatori pentru Promovarea Dezvoltării Rurale, a colaborat de-a lungul timpului cu sute de voluntari străini.
Extrem de dedicat cauzelor sale de voluntariat pe teme de mediu, ecologizare, educaţie, promovare, dezvoltare rurală etc.
Era cunoscut pentru creativitatea sa ieşită din comun, pentru dedicarea şi implicarea sa în tot ceea ce făcea, pentru modul în care înţelegea să-şi promoveze ţara, prin intermediul voluntarilor străini care au cunoscut datorită lui locuri care în general nu le sunt la îndemână nici măcar românilor.
Cu ajutorul lui Mihai, "Adevărul" a realizat şi publicat o serie de materiale despre acţiunile şi aventurile voluntarilor străini în România: de la modalităţi amuzante de învăţare a limbii române în cadrul proiectului VOSIEM, la experienţele trăite de aceştia în ţara noastră: plimbare cu ambulanţa oprită la autostop, sau informaţiile descoperite despre Hackerville, în lume; de la modul în care străinii văd România când o vizitează pentru prima dată:
"Parcă am privi un tablou vechi", la modul în care au înţeles să răsplătească poporul care i-a găzduit participând la o serie de acţiuni de ecologizare pe parcursul şederii în ţara noastră, pentru ca mai apoi să spună: "Habar nu aveţi ce bogăţii deţineţi!".
În final, datorită coordonatorului şi mentorului lor, aceştia au descoperit frumuseţile ţării noastre, pe care le-au promovat prin clipuri publicitare internaţionale, realizate în cinci limbi, fără să fie plătiţi pentru asta.
