De aici, un vocabular din ce în ce mai virulent. "Experiment medical genetic", "experiment cinic", "cobai", "genocid", "decimarea populației".
Conform acestor interpretări vaccinurile autorizate în România ar fi "seruri experimentale", "au sărit peste etapa testelor" pe animale de laborator, sau se află în etapa studiilor clinice până în anul 2023.
Aceste interpretări sunt înşelătoare şi sunt menite să creeze confuzie, neîncredere şi panică.
Toate vaccinurile împotriva COVID-19 folosite în acest moment în România, autorizate în UE
Au fost evaluate din punct de vedere al siguranței și eficacității, au fost testate în laborator pe animale și au încheiat studiile clinice de fază 1, 2 și 3.
Înainte de a fi aprobate în Uniunea Europeană, vaccinurile trebuie să treacă prin teste riguroase efectuate de producători și printr-o evaluare științifică efectuate de autoritățile de reglementare în cazul UE, autoritatea de reglementare fiind Agenția Europeană a Medicamentelor.
Ca pentru toate vaccinurile, efectele acestora împotriva COVID-19 au fost testate mai întâi în laborator, adică pe animale, iar apoi pe oameni care s-au oferit voluntari.
Vaccinurile autorizate în UE împotriva COVID-19, testate pe animale
Contrar afirmațiilor găsite pe rețelele sociale din România, vaccinurile autorizate în Uniunea Europeană împotriva COVID-19, au fost testate pe animale. Studiile pe animale au făcut parte din faza preclinică și au indicat dacă vaccinul este capabil să declanșeze un răspuns imun.
Toate cele patru vaccinuri aprobate și administrate în UE – Pfizer / BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Janssen (Johnson & Johnson) – au efectuat și au publicat datele privind studiile efectuate pe animale de laborator.
În cazul vaccinurilor dezvoltate Pfizer și Moderna, producătorii au primit aprobarea de a testa simultan vaccinurile pe animale în timp ce desfășurau studii de fază 1 în rândul voluntarilor. Această suprapunere și alocarea unor resurse financiare semnificative pentru cercetare au făcut posibilă dezvoltarea accelerată a vaccinurilor împotriva COVID-19.
Având în vedere contextul pandemiei de COVID-19, Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) a instituit proceduri de examinare rapidă pentru a evalua cererile în cel mai scurt timp posibil, asigurând, în același timp, emiterea unor avize științifice solide.
Toate cele patru vaccinuri aprobate în UE au publicat deja rezultatele din faza finală a studiilor
Totuși, pe rețele sociale au circulat mai multe afirmații eronate despre încheierea fazei finale a studiilor clinice peste 2-3 ani – de aici ideea înșelătoare a pretinsului caracter „experimental”. Acest lucru nu este adevărat și probabil vine din confuzia cu privire la „data estimată de finalizare a studiului” precizată de către producătorii de vaccinuri, cum ar fi Pfizer – 31 ianuarie 2023 sau Moderna – 27 octombrie 2022.
Aceste date nu înseamnă că studiile clinice vor continua pentru următorii ani în rândul populației generale ci, în schimb, fac referire la o practică standard în industrie, și anume monitorizarea continuă a siguranței după ce vaccinul a fost aprobat și lansat pe piață.
Explicaţiile care arată că vaccinurile nu sunt "experimentale"
Data estimată de finalizare a studiilor este data la care ultimul participant al unui studiu clinic va fi examinat sau va primi o intervenție/tratament pentru a putea colecta datele finale cu privire la cercetarea desfășurată. Faptul că studiile asupra acestor vaccinuri au loc în continuare nu înseamnă că vaccinurile ar fi „experimentale”.
Toate vaccinurile sunt monitorizate, inclusiv cele care se administrează de ani de zile, pentru a depista, în permanență, posibile efecte adverse.
Recomandări pentru navigarea pe internet
-să nu dăm, în mod automat, crezare unor informații medicale, încadrări sau interpretări ce nu sunt susținute de dovezi științifice, din motivul că ne confirmă îndoieli, suspiciuni, credințe sau interpretări anterioare;
-să manifestăm prudență față de anumite constatări sau interpretări și să verificăm dacă informațiile respective au apărut și în presa mainstream, inclusiv sau în special în presa medicală de prestigiu, dacă sunt preluate de surse oficiale, de reprezentanți ai asociațiilor profesionale;
pe subiecte medicale, să ne informăm de la persoane de strictă specialitate;
-să verificăm sursa unei informații și întregul site/ profil/ grup de social media unde apare o anumită informație, pentru a ne face o opinie cu privire la linia editorială/ istoricul de publicare/ vocabularul folosit;
-să analizăm emoțiile pe care le exploatează anumite conținuturi: frică, suspiciune generalizată, neîncredere, furie;
-să dăm atenție faptului că un număr mare de distribuiri sau like-uri pe rețelele sociale nu reprezintă, în mod automat, un indicator al gradului de credibilitate sau acuratețe al informațiilor.
Sursa: antifake.ro
