Rusia va plăti un preţ mare pentru orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei, au avertizat NATO şi Statele Unite, la o reuniune organizată la Riga pentru a discuta despre posibilele motive ale Moscovei de a desfăşura trupe în apropierea graniţei cu Ucraina.
Statele Unite au evocat în cadrul reuniuni NATO de la Riga, "probe" care arată că Rusia vrea să comită acte agresive importante împotriva Ucrainei. Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a avertizat că eforturile Moscovei de a destabiliza Kievul nu vor rămâne nepedepsite și orice acțiune militară va avea consecințe grave.
”Am transmis clar Kremlinului că vom răspunde categoric, inclusiv prin măsuri economice cu impact major, pe care am evitat să le folosim în trecut. Suntem pregătiți să impunem costuri severe pentru agresiunea Rusiei în Ucraina, NATO este pregătită să-și consolideze apărarea de pe flancul estic”, a spus Antony Blinken.
Blinken a acuzat Moscova de faptul că comasează zeci de mii de militari în cadrul unor forţe de luptă suplimentare, în apropierea frontierei cu Ucraina. Tensiunile sunt în creştere de săptămâni întregi, iar Rusia, Ucraina şi NATO organizează exerciţii militare pe fondul reproşurilor reciproce.
”Nu știm dacă președintele Putin a luat decizia de a invada (n.r. Ucraina). Dar știm că are implementată capacitatea de a face acest lucru într-un timp scurt, dacă va decide asta. Așadar, în ciuda incertitudinilor legate de intenții și moment, trebuie să ne pregătim pentru toate posibilitățile, în timp ce facem eforturi pentru a convinge Rusia să-și schimbe cursul”, a adăugat șeful diplomației americane..
În același timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că Rusia va plăti un preţ mare pentru orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei.
”Vedem armament greu, artilerie, unități blindate, drone și sisteme electronice de război și zeci de mii de soldați pregătiți de luptă. Această adunare de resurse militare este neprovocată și inexplicabilă. Creșete tensiunile și riscă să ducă la erori. Orice viitoare agresiune a Rusiei asupra Ucrainei va veni cu un preț scump și va avea consecințe politice și economice grave pentru Rusia”, a spus Jens Stoltenberg .
Moscova, care a anexat Peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi care este acuzată de susţinerea separatiştilor proruşi care luptă împotriva Kievului în Donbas, neagă ferm că pregăteşte un atac şi acuză NATO de o alimentare a tensiunilor. Ba chiar Rusia a acuzat recent Ucraina de faptul că ar comasa zeci de mii de militari în estul ţării, în contextul unor temeri tot mai mari faţă de o escaladare în regiune.
Serghei Lavrov, despre sistemele de apărare împotriva rachetelor din România și răspunsul lui Bogdan Aurescu
În ceea ce priveşte afirmațiile ministrului afacerilor externe al Federației Ruse Serghei Lavrov, în discursul rostit astăzi în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Stockholm, conform cărora în România și Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu precizează următoarele:
”Poziția exprimată de Federația Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă și face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii și încheierii, în 2011, a Acordului între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”, a transmis Aurescu.
”Poziția României, a SUA și a Alianței Nord-Atlantice a fost exprimată public și transmisă Federației Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menționat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenție de transformare a sistemului de apărare antirachetă”, a adăugat.
