Pentru a simți bucuria Pascală este important să ne pregătim atât sufletul, cât și trupul. Preoții ne încurajează să înăsprim postul și să nu lipsim de la denii, care încep să fie citite chiar din această seară
Săptămâna care urmează este caracterizată de multe tradiții. În Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. În Marțea Seacă, țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. În anumite zone, miercuri seara, după asfințitul soarelui, copiii merg cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le roși. Apoi, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle.
În Vinerea Mare, tradiția ne spune ca este bine să se țină post negru. Iar Sâmbătă, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit. De asemenea, în fiecare zi din Săptămâna Mare este bine ca fiecare credincios să ierte și să se împace cu cei cu care este în dușmănie.
"Intrăm în săptămâna această sfântă și ne pregătim fiecare să tacă trupul, să stăm în duh și în rugăciune, să punem pacea în lăuntrul nostru, că de aici izvorăște totul, cu semenii noștri și de aici se duce lumină din lumină și oamenii poate ușor, ușor își vor reveni în sine, vor ieși din traumele răutăților ce se petrec, din nefericire, în aceată lume", a spus Părintele prof. dr. Emil Cărămizaru, Parohul Bisericii "Sf. Gheorghe - Nou".
Potrivit rânduielilor canonice, în această săptămână, nu se mănâncă nimic până spre seară.
"Să vrem! Dacă vrem și putem. Și ce să vrem? Să postim. Degresându-ne trupul de prea multă apăsare și îmbuibare care depășesc de multe ori capacitatea trupului de a primi și să ne dezvățăm sufletul de obiceiuri rele, de păcat, pentru că la intrarea în Ierusalim, cei care îl proclamau ca rege lumesc, cereau să îi elibere de romani, iar Mântuitorul venise să îi elibereze de păcat, de păcatele acestea trebuie să ne eliberăm și noi, pentru că el este foarte atent la fiecare suflet în parte", a mai spus preotul.
Începând din această seară până în Vinerea Mare, în biserici se săvârşesc deniile. Cuvântul „denie” înseamna priveghere sau slujbă nocturnă. În Transilvania, denia se mai numeşte „straste”, care înseamnă „patimă”. Aceste slujbe se săvârşesc seara.
"În fiecare zi, sunt așa numitele Denii, slujbe de priveghere, de rugăciunea adâncă, trainică și tainică și celelalte slujbe care sunt specifice acestei săptămâni mari. Participând în acest loc sfânt, consacrat pentru rugăciune și slujire, cu noi este Dumnezeu, cum spune El însuși: „acolo unde sunt doi sau trei adunați în numele meu, acolo sunt și eu, în mjilocul lor”. El, adică Isus Hristos, Domnul nostru", a mai spus parohul.
