Ca această metodă de tratament să fie efectuată e nevoie fie de un cateter, fie de o fistulă arteriovenoasă.
Potrivit specialiștilor, cea din urmă metodă ar putea reprezenta o alegere mult mai bună. Fistula arteriovenoasă asigură o bună circulaţie a sângelui prin circuitul aparatului de dializă.
În plus, intervenția chirurgicală este una relativ simplă, nedureroasă, care se realizează cu anestezie locală. Insuficiența renală reprezintă un adevărat pericol pentru organism, întrucât apa, produșii catabolismului și substanțele toxice nu mai sunt eliminate de către rinichi, ci sunt reținute în organism.
În plus, această afecțiune generează și alte probleme, precum anemie, hipertensiune arterială, dereglarea concentrației de colesterol și de acizi grași, acidoza, dar și patologii osoase.
"Netratând insuficiența renală cronică, pacientul într-o foarte scurtă perioadă de timp moare. E un cuvânt dur, dar reflectă realitatea. Cele două căi prin care poate fi suplinită este fie transplantul renal, dar care nu este accesibil tuturor pacienților sau pur și simplu suplinirea funcției renale de filtrare prin dializă", a precizat Dr. Nicolae Filoti, medic primar chirurgie estetică, plastică și microchirurgie reconstructivă.
Există două tipuri de dializă – peritoneală și hemodializă. Cea din urmă este o intervenție care se practică doar în spital și presupune filtrarea sângelui și eliminarea rezidurilor și a excesului de lichide.
"Venele deși sunt la suprafață nu permit o puncționare repetată și atunci se apelează la un artificiu chirurgical și care se realizează printr-o fistulă și care, simplist, înseamnă conectarea unei artere la un traiect venos", a spus Dr. Nicolae Filoti.
În momentul în care faci fistula, capătul de aici se unește cu cel de aici și se formează o buclă. Crearea unei fistule arteriovenoase este considerată cea mai eficientă și cea mai durabilă metodă de acces pentru dializă.
"Pe acel traiect venos vine un flux majorat de sânge și se va putea recolta de la nivelul ei acel volum de sânge absolut necesar dializei. Recoltarea se face cu două ace de pe un ac se colectează sângele, se introduce în aparat, el este filtrat și filtrat fiind se reintroduce", a afirmat Dr. Nicolae Filoti.
O fistulă funcțională trebuie să asigure un debit sanguin optim, să fie durabilă și să permită puncționări multiple.
"Cea mai simplă fistulă poate fi realizată în condiții simple în 45 de minute, ea poate să ajungă la nivelul brațului să necesite între două și trei ore", a menţionat Dr. Nicolae Filoti, medic primar chirurgie estetică, plastică și microchirurgie reconstructivă.
Principalele avantaje ale accesului vascular prin intermediul fistulei sunt durata lungă de permeabilitate a fistulei și rata scăzută a infecțiilor, comparativ cu puncționarea venoasă prin intermediul unui cateter de dializă.
"În medie, datorită diverselor probleme care pot să apară se poate întâmpla ca o fistulă să se piardă, dar undeva în jurul la 3-4 ani. Cea mai longevivă fistulă operată de mine a fost de 15 ani", a specificat Dr. Nicolae Filoti.
După intervenția chirurgicală, timp de șase – opt săptămâni fistula arteriovenoasă se maturează, motiv pentru care nu poate fi folosită. Cicatricea rămasă poate fi între 3 și 30 de centimentri, dimenisiunea diferă în funcție de locul în care se face incizia.
