Specialiștii trag un semnal de alarmă și ne avertizează că tratamentul prescris joacă un rol decisiv în viața pacientului hipertensiv. Chiar dacă medicamentele nu tratează afecțiunea, au puterea de-a o ține sub control, un aspect considerat extrem de important în cazul bolilor cronice.
"Mergi și măsoră-ți tensiunea arterială nu neapărat pentru că așa spun eu, ci pentru că așa este normal. Este normal ca orice persoană, indiferent că se știe sau că nu se știe hipertensivă, să își măsoare tensiunea arterială, ca o regulă de igienă a sănătății. O măsurare simplă a tensiunii arteriale poate salva viața, pentru că nu e nevoie să așteptăm până când tensiunea arterială crește.", a spus Prof. Univ. Dr. Elisabeta Bădilă.
Tensiunea arterială normală pentru adulți este în jurul valorii de 120/80 mm Hg. Iar orice valoare care depășește 140/90 mm HG se încadrează la hipertensiune arterială, cu risc mare de afectare a sănătății.
"Majoritatea pacienților hipertensivi ajung, din păcate, la medic târziu. În momentul în care valorile lor tensionale sunt mult crescute și necesită inițierea tratamentului.", a mai spus aceasta.
Tensiunea arterială poate fi măsurată de către medicul de familie sau de cel de la medicina muncii, dar și acasă, prin automăsurare. Pentru a obține o evaluare exactă se recomandă realizarea măsutărilor timp de 3 zile consecutive, în condiții de liniște și în poziție șezând.
"Pentru a începe un tratament trebuie să fim convinși că pacientul are diagnosticul de hipertensiune arterială, adică să avem cel puțin două măsurători efectuate, la intervale diferite de timp, de câteva zile. Dacă avem însă hipertensiune severă, adică tensiunea arterială depășește 180 maxima și depășește 110 sau 11 minima, atunci inițierea tratamentului este indicat să fie făcută imediat, pentru că riscurile de a ataca organele țintă este foarte mare.", a mai spus medicul.
Tratamentul tensiunii arteriale presupune și schimbarea stilului de viață. Specialiștii recomandă efortul fizic, reducerea cantității de sare din alimentație, întreruperea fumatului, dar și controlarea altor factori, în caz că există, cum ar fi sedentarismul sau obezitatea.
"Hipertensiunea arterială este numită ucigașul tăcut. Scopul tratamentului este nu atât să aducem valorile tensionale la normal, pentru că acestea reprezintă în esență niște cifre, ci să scădem riscul pacientului de-a dezvolta evenimente majore. Deci tratăm pacientul, nu tratăm de fapt numai niște cifre tensionale, tratăm și cifrele, pentru că ne trebuie niște cifre după care să ne orientăm, dar scopul principal al tratamentului este scăderea riscului cardiovascular în esență.", a mai spus aceasta.
Deseori, pacienții care încep tratamentul dedicat tensiunii arteriale acuză diferite simptome adverse, precum durere de cap sau amețeală.
"Creierul este un organ care are un fenomen de autoreglare se numește, adică el funcționează foarte bine între niște limite de tensiune. Dacă un pacient este hipertensiv și este netratat, aceste limite se deplasează în sus și, de exemplu, creierul este obișnuit să funcționeze undeva în jurul valorilor de 180 – 190 milimetri coloană de mercur. În momentul în care noi începem tratamentul, această limită se duce înapoi către normal și cel puțin la început, fenomenul de autoreglare este puțin dat peste cap și până își resetează noile limite pot să apară aceste amețeli și aceste dureri de cap.", a mai precizat medicul.
Drept urmare, este doar o chestiune de timp până când organismul acceptă tratamentul, deci e important de reținut că acesta NU trebuie întrerupt.
"Riscurile sunt foarte mari. Și nu vorbim de riscul de a muri, pentru că o dată ce a murit un pacient, dincolo de durerea pe care o provoacă acest eveniment, pentru pacient nu mai are nicio relevanță, dar riscurile la care se expun pacienții sunt de fapt riscurile cauzate de aceste afectări ale organelor pe care le iubește hipertensiunea arterială. Și cel mai mare risc este să rămână cu accident vascular cerebral, cu paralizie, să nu se mai poată deplasa pentru tot restul vieții, să devină dependent de o altă persoană. Riscul de a dezvolta demență. Riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă, pentru că la început inima pacientului hipertensiv își îngroașă pereții tocmai pentru a învinge aceste valori tensionale crescute. Rinichii se deteriorează și pot să ajungă în faza de dializă. Arterele, aorta se poate dilata și se poate rupe. Și, nu în ultimul rând, la nivelul membrelor inferioare, arterele își îngroașă pereții și pot apărea fenomene de arterită.", a mai spus medicul.
În fiecare an, 30.000 de români mor în urma complicațiilor hipertensiunii arterale. Așadar, măsurarea tensiunii arteriale chiar este primul pas către o viață mai lungă.
"Și este foarte important ca oamenii să înțeleagă că hipertensiunea trebuie tratată în momentul în care nu te doare nimic, în momentul care nu ajungi să ai simptome și mai ales în momentul în care nu există complicații.", a mai spus aceasta.
