Ce trebuie să știi despre apa îmbuteliată care nu are compoziția chimică trecută pe etichetă
Publicat acum 48 minute
Odată cu începutul școlii, se întorc și virozele care pot afecta gâtul, nasul și urechile copiilor. În această perioadă, rinita, otita și amigdalita sunt printre cele mai întâlnite afecțiuni.
Dr. Andreea-Nicoleta Vlăescu, medic specialist ORL, atrage atenția asupra riscului administrării nejustificate de antibiotice la copii. Utilizarea excesivă a antibioticelor, în special la primele semne de viroză, poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene, ceea ce face ca infecțiile viitoare să fie mai dificil de tratat.
Majoritatea virozelor obișnuite durează între 5 și 7 zile și se manifestă prin simptome precum febră, tuse, rinoree și obstrucție nazală, tratabile simptomatic, fără a fi necesară prescrierea antibioticelor. „Cazurile în care este nevoie de antibiotice sunt selectate pe baza unor criterii foarte clare. Nu luăm la prima viroză sau primul episod de febră un antibiotic. O febră care durează 2-3 zile nu necesită administrarea automată a acestuia”, explică Dr. Vlăescu.
Administrarea excesivă de antibiotice la copii, atunci când nu este necesar, poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene, ceea ce face ca infecțiile viitoare să fie mai greu de tratat. De asemenea, utilizarea nejustificată a antibioticelor poate afecta flora intestinală, provocând dezechilibre și creșterea riscului de infecții repetate sau reacții adverse. În general, se indică administrarea antibioticelor în cazul în care simptomele persistă sau se agravează după 7 zile, sau dacă febra este însoțită de semne severe de infecție, cum ar fi dificultăți de respirație sau dureri intense.
Medicul subliniază că administrarea de antibiotice devine justificată doar în cazurile în care simptomele persistă sau se agravează după o săptămână sau dacă febra este însoțită de semne severe de infecție, cum ar fi dificultăți de respirație sau dureri intense. În lipsa acestor criterii, este esențial să se administreze doar tratament simptomatic, cum ar fi decongestionantele nazale sau antipireticele, pentru a ușura respirația și pentru a reduce riscul apariției complicațiilor, precum otitele sau sinuzitele.
„Suntem foarte atenți pentru că, în funcție de evoluție, unele lucruri se pot complica cu otite, amigdalite sau sinuzite. De aceea, de la începutul virozei, este important să apelăm la tratament simptomatic, care să ne ajute să menținem o respirație nazală corespunzătoare”, explică Dr. Vlăescu.
De obicei, un copil poate reveni în colectivitate după 24-48 de ore de la dispariția febrei și ameliorarea semnificativă a simptomelor. Este important ca micuțul să fie complet refăcut și să nu mai fie contagios, pentru a nu pune în pericol sănătatea celorlalți copii.
Pentru a reduce riscul de îmbolnăvire în rândul familiei, este util să se consolideze sistemul imunitar al celorlalți membri printr-o alimentație bogată în vitamine și hidratare corespunzătoare. De asemenea, folosirea unui umidificator poate ajuta la menținerea căilor respiratorii hidratate și mai puțin susceptibile la infecții, iar aerisirea frecventă a încăperilor poate contribui la reducerea încărcăturii virale din mediul în care locuiți.
Implicarea în activități în aer liber și expunerea moderată la soare contribuie și ele la sinteza vitaminei D, care este esențială pentru un sistem imunitar puternic.
Igiena cavității bucale este esențială deoarece bacteriile și inflamațiile din gât pot fi agravate de acumularea de germeni în cavitatea orală. O igienă dentară corespunzătoare ajută la prevenirea infecțiilor cum ar fi faringita și amigdalita, reducând riscul de răspândire a bacteriilor în alte părți ale căilor respiratorii.
