Biohacking-ul, un concept care îmbină știința, tehnologia și autodisciplina, capătă tot mai mult teren și în România. Considerat de unii viitorul medicinei longevității, iar de alții un teren riscant de autoexperimentare, biohacking-ul promite optimizarea sănătății fizice și mentale – dar nu fără controverse.
„Biohacking-ul, din punctul meu de vedere, este suma tuturor procedurilor, atât medicale, cât și de wellness, și aspecte legate de stilul de viață, pe care le facem cu un obiectiv anume. Și anume promovarea longevității pe termen lung”, explică Răzvan Preduchin, fondator al unui hub de biohacking din București.
Acest tip de abordare presupune personalizarea intervențiilor în funcție de nevoile fiecărui individ. „Pornim de la niște analize foarte detaliate, care ne fac să înțelegem în momentul de față starea de sănătate a pacientului. Dublăm aceste teste cu investigații la nivel cerebral și cardiovascular, iar apoi, în urma unor consultații cu specialiști, venim cu un plan personalizat”, detaliază Preduchin.
Ce înseamnă, de fapt, să fii biohacker?
Lăcrămioara Frăsineanu, manager de proiect și organizatoare a unei conferințe dedicate acestui subiect, spune că biohacking-ul nu înseamnă doar tehnologie de ultimă generație. „Un biohacker este o persoană preocupată în mod intenționat și foarte, foarte atent de stilul de viață. Monitorizează constant nutriția, parametrii biologici și folosește tehnologii sau tehnici pentru a optimiza starea de sănătate fizică și mentală”, afirmă ea.
Terapia cu lumină roșie, capsula hiperbarică, băile de gheață, perfuziile cu nutrienți și planurile personalizate de nutriție sunt doar câteva dintre metodele folosite în centrele de biohacking. „Pentru persoanele care au probleme cu somnul, putem face o combinație între capsula hiperbarică și panourile cu lumină roșie. Acestea ajută la regenerarea cerebrală și cresc producția de melatonină cu până la 70-80%”, adaugă Răzvan Preduchin.
Între știință și experiment
Pe fondul interesului tot mai mare, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României organizează pe 9 aprilie 2025 conferința „Biohacking: Viitorul medicinei longevității sau experiment periculos?”. Evenimentul își propune să aducă în același spațiu medici, cercetători și practicanți ai biohacking-ului pentru a discuta despre limitele și siguranța acestor tehnici.
„Ne dorim să aducem împreună practicanți din România, dar și specialiști care pot trasa clar limitele între metodele validate științific și cele bazate pe autoexperimentare. Pentru că, da, există și indivizi care trăiesc la limita teribilismului și experimentează pe propriul corp tehnici încă nevalidate ca fiind sigure”, avertizează Frăsineanu.
Obiectivul final: un organism care funcționează la capacitate maximă
În esență, biohacking-ul înseamnă autoconștientizare și îmbunătățire continuă. Fie că vorbim despre prevenirea îmbătrânirii, optimizarea somnului sau creșterea performanțelor cognitive, scopul final este același: un corp și o minte care funcționează la capacitate maximă.
Totuși, specialiștii subliniază că este esențial ca aceste practici să fie aplicate cu discernământ și sub supravegherea unor profesioniști. Pentru un stil de viață mai bun, biohacking-ul poate fi o unealtă valoroasă – dar numai atunci când siguranța rămâne pe primul loc.
