News Hour with CNN vă prezintă declaraţia excusivă a bărbatului care a fost atacat de urşi în Albeștii de Muscel.
Vă avertizăm că urmează informaţii cu un puternic impact emoţional.
Un bărbat din Curtea de Argeş şi fiul său, atacaţi de urşi
"Mă numesc Tuta Anton, sunt din Curtea de Argeș, sunt primul atacat de urs în zonă și am ramas cu traumă fizică. Pe data de 2 iunie 2011, cu băiatul cel mic, care trebuia a doua zi să plece în Rusia, am hotărât să facem o mică plimbare pe dealul Pietrișului.
La un moment dat zice, ca să nu mergem acasă, hai la un izvor să bem apă și ne întoarcem. În momentul când ai plecat dintr-o pădure, primul lucru înainte de a pleca, te uiți în spate. Cum m-am uitat, cei doi urși erau la 25-30 de metri.
Când am vrut să plecăm, în 3 secunde au fost pe noi. Am protejat băiatul, era un lemn acolo și zic rupe din el și apără-te Atât am apucat să îi zic. Am fost aruncat, tăvălit și a început să mă rupă.
Cu laba mi-a spart nasul. Am o urmă aici, mi-a mai bagat aici la maxilar. Am și acum colții pe aic (n.r. mână) și mi-a rupt picioarul. Mi-a făcut patru rupturi de femur, dar am rămas fără sânge în cele câteva secunde. În timpul ăsta, a încercat iarăși să mă ia de cap și am băgat capul sub el. Băiatul a apucat și a rupt o bucată din prăjină și l-a lovit, că l-am simțit când i-a venit pieptul pe mine. Și m-a lăsat pentru 5-6 secunde. Am apucat de m-am ridicat, am fugit, nu l-am mai văzut. Între timp a venit din spate cel mai mic.
Ăsta mare a ieșit iar de pe muchia dealului și din nou pe mine si mi-a rupt bicepsul. Deci când m-a lăsat prima dată, l-am prins de bot și de nas și i-am sucit nasul, că două zile nu îmi aduceam aminte de ce mă dor degetele.
Într-un final am plecat de acolo, câțiva metri cât am reușit, am intrat în comă, mi-am revenit după câteva secunde. Am dat telefon, să așteptăm că vine elicopterul. De unde. A venit o salvare de la Curtea de Argeș (...) Am intrat iar în comă. Și am intrat la urgență la Județean.
M-au băgat în sală, legumă, nu știam. Aveam senzația că văd numai alb în fața ochilor. Au zis hai să îl salvăm. Au zis, hai repede, că l-am pierdut. Eu când am auzit, eram conștient, adică nu puteam vorbi. Nu mai aveam putere și am deschis un ochi. Au zis, hai că e viu. În ziua în care eu am fost atacat la Albeștii de Muscel, un pădurar a fost omorât și era cu arma în spate. Cei din capul statului, să își bage mințile în cap, că nu noi nu suntem datori să plătim cu viața dobitociile lor din cap", le-a transmis bărbatul oficialilor români.
Cei care vor hrăni urşii vor fi amendaţi
Şi, de fiecare dată folosim sintagma "avem probleme cu urşii". Dar, oare urşii sunt cea mai mare problemă în această situaţie? Oare ei sunt de vină că vin în comunităţi să-şi caute hrană. Haideţi să mergem puţin invers.
Tocmai a fost dată o amendă de 500 de lei unui bărbat care hrănea urşii în zona barajului Vidraru. Asta deşi toată lumea, de la veterinari, la pădurari strigă pe unde apucă să nu mai considerăm aceste animale drept unele de companie şi să nu le hrănim. Sancţiunea a fost dată în baza unei hotărâri a consiliului local din zonă.
La nivel naţional nu sunt reglementări clare, ci mai mult rugăminţi
Dar, dacă autorităţile ne avertizează pe noi, ei bine, şi ele trebuie să ia măsuri. În primul rând să se asigure că urşii au hrană suficientă, acasă la ei, în pădure. Nu prea se întâmplă! Apoi, fructele de pădure şi ciupercile. În general, ele se culeg cu aprobare de la Ocolul Silvic din zonă. De cele mai multe ori aprobările sunt prea multe şi culegătorii rad tot din păduri. Astfel, urşii rămân fără hrană. Unde mai pui că mai sunt şi o groază de culegători ilegali. Montarea de garduri electrice în zonele cu risc ridicat. Aici ar trebui să fie o colaborare între autorităţi şi localnici. Ei nu au resurse pentru aşa ceva. Şi, încă un motiv pentru care avem parte de vizite neaşteptate. Tăierile masive de pădure. Practic, distrugem casa urşilor şi ne mirăm apoi de ce animalele vin la noi acasă.
Ce măsuri iau autorităţile împotriva urşilor agresivi. Reacţia lui Tanczos Barna, ministrul Mediului
"Da, întradevăr, problema a devenit extrem de prezentă şi extrem de dureroasă. Eu mă întreb, unde au fost specialiştii în ultimii cinci ani, pentru că au trăit în această ţară, s-au considerat specialişti şi în ultimii cinci ani şi au dat sfaturi şi în ultimii cinci ani. Lucrurile au evoluat an de an şi suntem în întârzieri şi trebuie să recuperăm timpul pierdut.
(...) Ursul nu mănâncă lemne în pădure şi a tăia un arbore, nu înseamnă că ursul nu o să aibă ce să mânânce. Habitatul natural al ursului nu este pădurea de 100 de ani unde nu găseşte nimic de hrană, ci este pădurea tânără, este păşunea, sunt zonele cu fructe de pădure. Da, problema fructelor de pădure este o problemă reală, dar este una socială care afectează din păcate sute de mii de cetăţeni din ţara asta. Este extrem de greu pentru Ministerul Mediului să rezolve singur această problemă. Problema fructelor de pădure este mai mult o problemă socială. Nu este neapărat o problemă de exploatare ilegală, se fac și anumite forme de exploatare legală, dar sunt sute de persoane care formează grupuri și care se deplasează în această perioadă pentru a culege fructele de pădure", a spus ministul Mediului.
Ce alte soluţii a mai propus Tanczos Barna, vedeţi din imaginile video de mai sus.
