Traseul refugiaților în România. Care sunt principalele țări sursă

Așa arată Centru Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Timișoara. Un centru relativ nou, cu 200 de locuri, inaugurat anul trecut cu mare fast de fostul ministru de Interne, Marcel Vela.

Este singurul centru de tranzit din lume cu capacitatea de 200 de locuri.

"Forma de protecţie pe teritoriul României se împarte în două, statut de refugiat sau protecţie subsidiară", a spus Daniela Zaharia Mănescu, avocat în cadrul Baroului Bucureşti.

Iar aici, refugiatul dă piept cu realitatea românească din instanțele de judecată.

"El ar trebui să se ducă a doua zi la arhiva instanţei, să intre într-o clădire din România, să se ducă la un grefier arhivar şi să-l întrebe, într-o limbă nu ştim care, există această barieră de comunicare", a adăugat avocatul.

Mulţi, ca sa primeasca azil declară ca sunt din altă ţară faţă de cea din care vin cu adevărat.

"Majoritatea care rămân şi sunt cazaţi în aceste centre ajung la interviu, obţin acest statut, dumneavoastră aţi obţinut, după care intraţi în categoria refugiaţilor, care în principal au aceleaşi drepturi ca şi noi. Intră pe un alt făgaş. Pot să meargă la şcoală, să profeseze, să-şi echivaleze studiile, să-şi întemeieze o familie", da precizat Camelia Doru, preşedinte Fundaţia ICAR.

Când vine vorba de găsirea unui loc de muncă, lucrurile se complică.

"Nu e foarte uşor. Lucrul acesta ar trebui de fapt să vină un pic mai natural, având în vedere faptul că noi suntem într-un mare deficit de forţă de muncă, a adăugat Camelia Doru.

Și cea mai mare presiune e pe Vest. Pe Timișoara. Chiar dacă în 2015 se discuta și se făceau planuri pe hârtie pentru o tabără pentru refugiați în județul Timiș, la 6 ani distanță vedem că nu s-a construit nimic.

Și în lipsa unei soluții, factorii decizionali au găsit cârpeli de moment: au mutat Bucureștiul la Timișoara și fac promisiuni.

"Inspectoratul General pentru Imigrari intenționează în perioada imediat următoare să crească capacitatea de cazare la centrul din Timişoara cu încă 100 de locuri, la centrul  Rădăuţi cu încă de 100 de locuri, la centrul Galaţi cu încă 300 de locuri. La centrul Arad cu încă 250 de locuri, pe lângă cele 160 de locuri, cu încă 500 de locuri la noul centru care se va înfiinţa, al şaptelea centru de azil, în localitatea Crevedia", a spus Leonard Florin Medrega, comisar-şef.

Acum, capacitatea celor 6 centre este de 1.100 de locuri. Iar cererile de protecție îndreptate către statul român în primele 6 luni ale acestui an sunt de 5 ori mai multe.

În partea cealaltă a țării, la Galați, centrul nu a fost declarat cel mai mare din lume de niciun ministru. Centrul are tot 200 de locuri.

Sin și soția sa au 5 copii. Al șaselea va veni pe lume în România. Povestea lor o urmăriţi în reportajul de mai sus, difuzat la News Hour with CNN.