Este o ramură a crimei organizate care aduce 30 de milioane de euro de profit pe zi pentru reţelele din ţara noastră. Asta în timp ce România nu are centre acreditate pentru sutele de copii, victime ale traficului de persoane, iar legile care ar trebui să-i apere dau încă rateuri. Pe lângă legi, avem nevoie de oameni pregătiţi, care să ştie cum să gestioneze psihicul distrus al unui copil ce a avut încredere în adulţii din jurul lui.
Maria* a fost victima victima traficului de persoane la vârsta de 12 ani. Din motive ce ţin de siguranţa ei, i-am schimbat numele. Cei care au vândut-o traficanţilor de carne vie au fost chiar părinţii ei, pentru suma de 2.800 de lei. Acum, aceştia neagă că ar fi ştiut ce i s-ar fi întâmplat copilei şi susţin că banii ar fi fost daţi ca s-o mărite.
Cei care au traficat-o au fost condamnaţi la şase ani de închisoare, însă hotărârea nu este definitivă. În prezent, fata este într-un centru dedicat victimelor minore ale traficului de persoane şi a terminat clasa a patra. Până a ajunge aici, Maria fusese doar două zile la şcoală. În acelaşi centru am întâlnit şi alte fete, cu aceleaşi poveşti de groază.
"Eu vreau să mă fac poliţistă. Eu vreau să fiu doctoriţă. Eu vreau să îmi termin şcoala. Eu vreau să ajut fetele care sunt amărâte şi traficate."
Acestea sunt dorinţele arzătoare ale unor copile ce au cunoscut de la vârste fragede – când alte fetiţe se joacă cu păpuşi – ororile traficului de persoane. Cele mai multe au fost traficate de cunoscuţi şi chiar de cei care le-au dat viaţă.
Reporterii Antena 3 CNN au fost în singurul centru acreditat al unui ONG din România licenţiat în acest sens. Sunt 24 de ani de când Iana Matei a ales să ofere sprijin sutelor de fete ce au căzut victime ale acestui flagel.
Centrul condus de ea are doar 12 locuri. Iar copiii traficaţi sunt de ordinul sutelor în România, în fiecare an. Şi, deşi adresa centrului ar trebui să fie secretă, legea şchioapă din ţara noastră le permite prădătorilor să afle adresa victimelor care le-au scăpat.
Reporter: Aţi avut cazuri de traficanţi care au descoperit acest centru şi au vrut să vină după copii?
Iana Matei: Ultima "vizită" pe care am avut-o a fost în urma strânsei cooperări între DGASPC şi Poliţia Locală. În momentul în care un copil ne vine în centru, vine prin hotărâre de instanţă. Numai un judecător stabileşte în România ce se întâmplă cu un copil. Dar acelaşi lucru spun: măsuri legislative care se contrazic: 678 – adresa centrului trebuie să fie secretă. 272 – măsura de protecţie trebuie comunicată tuturor părţilor implicate.
DGASPC-ul a trimis informare tuturor celor implicaţi, inclusiv părinţilor, că se va lua o măsură de protecţie pentru copilul lor, părinţii fiind traficanţii.
Doi dintre ei încă nu fuseseră arestaţi. Deşi au mărturisit că au vândut copilul pe 2.800 de lei, dar nu l-au vândut spre a fi traficat, l-au vândut pentru a fi măritat.
Reporter: Păi, când vinzi un copil pe 2.800 de lei, nu e trafic?
Iana Matei: Ba da! Aşa scrie legea. Dar legea întotdeauna este interpretată, din nefericire.
Mai mult, din moment ce acest centru este condus de o asociaţie şi nu de o entitate a Guvernului, activitatea este una finanţată doar din donaţiile prietenilor.
Reporter: Pentru centrul ăsta, statul român achită o parte din cheltuieli?
Iana Matei: Nu!
Reporter: Niciun leu?
Iana Matei: Niciun leu!
Reporter: Niciodată?
Iana Matei: Niciodată! Noi funcţionăm numai pe proiecte, strângere de fonduri... Deci în centrul acesta sunt banii prietenilor mei!
Iar când vorbim de bani, ne referim la zeci de milioane de euro pe care reţelele de crimă organizată le câştigă în România din exploatarea persoanelor.
“Din traficul de persoane se fac foarte mulţi bani. Studiul pe care noi l-am făcut vizează 500 de euro. Multiplicând şase mii de victime cu 500 de euro pe zi, ajungem la trei milioane, dar ştim, de asemenea, din datele statistice internaţionale, că traficul de persoane este o formă de criminalitate extrem de ascunsă. Şi că nu putem să identificăm mai mult de 1, un procent din totalul victimelor în plan internaţional. Programul ONU pentru criminalitate şi droguri spune că, în plan global, putem identifica sub 1 la sută din numărul victimelor exploatate în trafic. Calculând şase mii de victime cu 500 de euro pe zi şi multiplicând cu procentajul, ajungem la o sumă între 25 şi 30 de milioane de euro pe zi, doar pentru reţelele de criminalitate organizată din România”, a declarat Silvia Tăbuşcă, expert anti-trafic de persoane la Centrul European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică
Studiul acesta era valabil la nivelul anului 2018. Specialiştii în combaterea traficului de persoane spun că cifrele au crescut, odată cu dezvoltarea reţelelor de criminalitate organizată, pe fondul pandemiei şi al războiului din Ucraina.
Agenţia Naţională a Traficului de Persoane precizează că, în anul 2023, au fost identificare 451 de victime ale traficului de persoane. Una din două sunt copii, iar aproape una din cinci victime provin din centre de plasament, erau în plasament familial sau în grija unor rude în momentul recrutării de către traficanţi.
Potrivit datelor oficiale, exploatarea sexuală a victimelor prin obligarea la practicarea prostituției cât și actele de pornografie infantilă și pe internet, este de departe cel mai întâlnit motiv pentru traficul de persoane, cu o pondere de 63% victime astfel exploatate, mai mult de jumătate fiind persoane sub 18 ani.
