Săptămâna de lucru de patru zile apare însă pe agenda primei economiei europene, tocmai într-un moment în care se prefigurează o recesiune.
Chiar și așa, Guvernul spune că, pe baza studiilor de până acum, schimbarea ar putea produce efecte pozitive.
În cursul negocierilor salariale anuale pentru lucrătorii din industria siderurgică, ce vor începe la mijlocul acestei luni, sindicaliștii intenționează să solicite introducerea săptămânii de lucru de patru zile printr-o reducere a programului de lucru săptămânal de la 35 la 32 de ore, păstrând însă același salariu.
O mare firmă de consultanță în management va conduce primul mare test vizând săptămâna de lucru de patru zile în Germania, împreună cu o organizație care a li realizat deja numeroase studii similare în alte țări dezvoltate, în special Marea Britanie.
Începând de anul viitor, până la 50 de companii de diferite mărimi și sectoare ar urma să testeze timp de șase luni o reducere a programului de lucru la același salariu, obiectivul fiind evitarea unei scăderi a productivității, pe lângă un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată, precum și o productivitate crescută.
Trecerea la săptămâna de lucru de patru zile ar reduce unul dintre cele mai ridicate procente e salariați care lucrează în regim part-time din Europa. Entuziasmul unora este însă calmat de numeroși patroni și economiști, care estimează că o reducere a programului de lucru de ordinul a 20% ar avea rezultate economice dezastruoase.
Potrivit acestora, odată cu agravarea penuriei de mână de lucru, care are legătură cu pensionarea generației "baby bumers", reducerea programului de lucru ar antrena în mod inevitabil o diminuare a cantității de bunuri și servicii.
