Cum poate fi evitată o nouă criză a medicamentelor cu ajutorul unui canal de urgență: „Ne contactează printr-un număr scurt”
Publicat acum 20 ore si 6 minute
Formațiunile politice își fac calcule cum să-și maximizeze șansele, iar una dintre variante clasice este folosirea candidatului prezidențial drept locomotivă electorală, cu efect asupra celorlalte runde de alegeri.
Astfel, liberalii susțin ca scrutinul local să aibă loc simultan cu primul tur al alegerilor pentru președinte.
UDMR, la rândul său, propune ca noul președinte să fie ales cu trei luni înainte să expire mandatul actualului șef al statului.
Indiferent în ce perioadă vom merge la vot, alegerile din 2024 vor fi mai scumpe cu 15% față de cele din 2020, după cum estimează președintele Autorității Electorale Permanente.
"Într-adevăr, vorbim despre alegeri mai scumpe anul viitor, cu 15 procente. Cel puțin, asta susține Autoritatea Electorală Permanentă.
Banii acordați în bugetul de stat vizează, atenție, doar primele rânduri de alegeri. Pentru alegerile parlamentare și prezidențiale ar trebui să mai vină o sumă plus la rectificarea bugetară.
PSD spune că alegerea noului președinte cu trei luni înainte de sfârșitul mandatului actual este neconstituțională
În acest moment, contradicțiile între partide au ca obiect alegerea președintelui României.
Aici, PNL și PSD au păreri împărțite. Liberalii și-ar dori alegerea președintelui cu aproximativ trei luni înainte de scadența actualului mandat.
În Parlament se află un proiect al celor de la UDMR care prevede același lucru.
Legislația actuală spune că alegerile pentru funcția de șef al statului se desfășoară cu cel mult 30 de zile înaintea finalizării mandatului actualului președinte.
Dacă va avea câștig de cauză varianta susținută de UDMR și liberali, legislația s-ar putea schimba, pentru a stipula termenul de 90 de zile.
Ar exista, astfel, un interval mai mare de timp în care România va avea doi președinți: unul în funcție, care să își ducă mandatul la termen, iar celălalt, care se pregătește să se mute la Cotroceni.
Social-democrații nu ar fi de acord cu o astfel de variantă care este, în opinia lor, neconstituțională. Ei aduc ca argument și punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, conform căreia nu se aduc modificări legii electorale în ultimul an de mandat.
