Dan Stilwell, profesor de inginerie electrică de la universitatea Vrginia Tech, a construit mai mulţi roboţi marini care coboară la mare adâncime şi încearcă să culeagă date despre cum arată fundul oceanelor în acest moment şi câte deşeuri plastice au vărsat oamenii acolo. Acesta a oferit un interviu exclusiv în emisiunea News Hour with CNN de la Antena 3 CNN.
Microplasticele au fost găsite peste tot, de la vârful Muntelui Everest, până în Groapa Marianelor, în gheața arctică, în corpurile animalelor și în plămânii oamenilor. Cea mai mare parte însă se află în oceane. Ce înseamnă asta pentru sănătatea vieții marine și cum afectează ecosistemul şi schimbările climatice? Sunt întrebările la care încearcă să răspundă profesorii de la universitatea Vrginia Tech.
„Grupul meu se ocupă de eșantionarea microplasticelor în medii acvatice folosind roboți subacvatici. Astfel, am dezvoltat un sistem de prelevare de microplastice care poate fi integrat cu un vehicul subacvatic autonom. Și va fi implementat pentru prima dată la nivel local într-un lac din apropierea campusului Virginia Tech din sud-vestul Virginiei în aproximativ două săptămâni.
Deci, suntem interesați de prelevarea de probe în jurul unor evenimente precum ceea ce se întâmplă cu microplasticele după o furtună. O ipoteză ar putea fi că microplasticele ar fi ridicate de pe fundul mării și ar putea fi transportate undeva. Așadar, am dori să putem preleva probe în timpul furtunii sau imediat după furtună, ceea ce nu ar fi atât de dificil pentru un robot subacvatic, dar extrem de dificil și nesigur pentru un om”, a delarat Dan Stilwell în exclusivitate pentru Antena 3 CNN.
Acesta a explicat apoi de ce avem nevoie de acești roboți pentru a vedea ce se întâmplă în ocean.
„Roboții pe care i-am dezvoltat și pe care îi folosim merg mai ales până la 500 de metri adâncime și există o mulțime de motive pentru a merge atât de adânc, care te duc până la maximum, te duc până la marginile continentale.
La 500 de metri putem ajunge în mare parte până la acea margine. De asemenea, construim roboți care merg mult mai adânc. Astfel, acum construim un robot care poate ajunge la 6.000 de metri și care va ajunge pe fundul oceanului pentru cea mai mare parte a planetei”, a explicat profesorul de inginerie electrică de la Virginia Tech.
Dan Stilwell spune că nu se știe momentan cât de periculoase sunt microplasticele pentru animale și oameni.
„Cercetările noastre urmăresc să înțeleagă mai bine soarta microplasticelor în mediu, în paralel, alți cercetători încearcă să cuantifice efectele microplasticelor asupra sănătății oamenilor și animalelor. Așadar, cred că mai avem mult de mers pentru a înțelege pe deplin care sunt consecințele microplasticelor”, a spus acesta.
În acest moment, omenirea știe mai multe despre suprafața planetei Marte decât despre fundul oceanelor noastre. Dan Stilwell spune că acest lucru se datorează faptului că aparatura existentă nu funționează la adâncimi atât de mari.
„Este bine cunoscut faptul că avem hărți mai bune ale lui Marte și ale Lunii decât ale oceanelor noastre, dar se pare, din câte am înțeles, că avem hărți mai bune şi ale planetei Venus decât ale oceanelor noastre. Și este într-adevăr o problemă de fizică. În cazul planetei Marte, am avut sonde orbitale de mai bine de un deceniu călătorind în jurul planetei folosind camere și radare pentru a vedea hărți. În ocean, nimic din toate acestea nu funcționează. Deci camerele nu funcționează, știi, nu merg decât câțiva metri. Radarul nu funcționează deloc. Așa că trebuie să folosim sunetul. Și dacă folosim sonar sau sunet de pe o navă care trebuie să ajungă la 6.000 de metri sub fundul mării nu vom vedea prea multe detalii.
Așadar, avem hărți ale oceanelor noastre, dar nivelul de detaliu este foarte scăzut. Eforturile noastre continue sunt de a dezvolta hărți mai bune și sunt unele dintre lucrurile pe care le facem în grupul nostru, și anume să folosim echipe de roboți subacvatici pentru a cerceta rapid zone mari. Dar este un proces lent. Cea mai mare parte a planetei noastre este acoperită de apă, iar apa îngreunează foarte mult problema cartografierii”, a mai explicat profesorul Dan Stilwell în interviul exclusiv pentru Antena 3 CNN.
