Nemulțumirile au fost ulterior amplificate de problemele asociate cu războiul din Ucraina și cu tranzitul și desfacerea produselor din acestă țară în statele Uniunii Europene.
Pe acest fond de frustrări continue ale celor din agricultură și zootehnie, au apărut și forțe din zona politicului, care și-au fixat drept obiectiv să capitalizeze în folos propriu exasperarea oamenilor, relatează publicația britanică de stânga The Guardian.
Puțină istorie recentă ne arată că lucrurile au început să se înrăutățească din deceniul trecut.
Fermierii protestează de ani buni în Europa
În Olanda, din cauza unei hotărâri a guvernului din 2019 privind emisiile de azot, fermierii ieșit în stradă.
În Spania, în ianuarie 2023, după ce guvernul a anunțat că limitează cantitatea de apă ce poate fi luată din anumite râuri, ca urmare a secetei puternice, fermierii au umplut străzile din Madrid.
În februarie 2023, fermierii francezi au condus tractoarele pe străzile din Paris, după o interdicție ce viza pesticidele.
În martie 2023, în Bruxelles, tractoarele fermierilor au blocat cartierul general al Uniuni Europene.
În decembrie anul trecut, fermierii din Germania au aruncat gunoi de grajd pe străzile Berlinului.
În GALERIA FOTO următoare, imagini de la protestele recente ale fermierilor din Germania și România.
› Vezi galeria foto ‹
Partide din Olanda și Germania au speculat nemulțumirile fermierilor. În România, protestatarii i-au alungat pe Simion și Șoșoacă
Mai multe partide de extremă dreapta sau care promovează ideologii populiste speculat oportunitatea de a câștiga în mod facil aderenți și voturi.
În Olanda, după proteste, a apărut Mișcarea Fermierilor Cetățeni, un partid populist rural care a obținut victorii importante în alegerile provinciale.
În Germania, protestele fermierilor au fost sprijinite de partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) și de unele grupuri extremiste care propagă mesaje ce instigă la lovituri de stat.
În România, deocamdată, fermierii și transportatorii i-au alungat de la manifestațiile lor pe lideri politici populiști suspectați de afiliere cu Rusia, precum George Simion și Diana Șoșoacă.
Protestatarii români transmit că au propria agendă socială
Totuși, unii reprezentanți ai protestatarilor transmit mesaje din care reiese că au propria agendă de schimbare a societății, după cum a spus Dănuț Andruș, cel care s-a profilat drept purtător de cuvânt al celor ce manifestează în stradă de mai bine de o săptămână.
"Problemele noastre nu sunt doar la nivelul agriculturii: sunt probleme sociale, de fiscalitate, cu Ministerul de Interne și Ministerul Justiției, cu Banca Națională a României.
Sunt cerințe care privesc oamenii de rând. Cred că toți suntem afectați de prețurile RCA, de măsurile fiscale puse pe capul românilor, de nivelul de trai scăzut", a spus Andruș.
