Am ajuns să mâncăm mai puţin ca să plătim facturi. O arată chiar datele INS. Cheltuim mai puţin pe alimente, dar mai mult pe utilități. Este drama multor pensionari care au lacrimi în ochi şi neputință în suflet. Speranța lor nu mai e în autorităţi, ci în Dumnezeu la care se roagă zilnic pentru o minune.
Maria Stoia are 71 de ani şi este din Timişoara. Locuiește singură într-o garsonieră. Are o pensie de 1.005 lei. Zilnic calculează fiecare leu ca să-i ajungă banii de facturi. Pe plicurile facturilor scrie de mână pe cele care le-a achitat, de teama să nu rămână restantă.
„Îmi e greu ca e mică pensia şi nu am rămas niciodată cu restantă. Mai bine nu am mâncat şi am plătit întreținerea. Mă gândesc cu groază ce o fi la curent, la întreținere", spune femeia.
"Carne nu am cumpărat de luni de zile pentru că nu sunt bani. Mănânc ce am"
Reporter: Dacă facturile vor fi mai mari la ce renunțați?
Maria Stoia : La viaţă! La ce să mai renunțăm, deja am renunţat la toate.
Pentru ea facturile la întreținere, gaz, curent, cablu şi medicamentele au reprezentat o prioritate. Mărirea facturilor o face să se gândească să îşi vândă apartamentul şi să se mute la ţară.
„Carne nu am cumpărat de luni de zile pentru că nu sunt bani. Mănânc ce am. Cartofi mi-a cumpărat nepoata. Nu m-am uitat la TV, n-am folosit curent, am stat în pat liniștită, n-am aprins becuri, nu am spălat”, spune cu lacrimi în ochi şi durere în suflet Maria Stoia.
A făcut solicitare de ajutor la căldura, însă a primit 35 de lei. Plânge şi verifica zilnic poşta în așteptarea facturilor mărite.
„Poate dă Dumnezeu mai bine. Încă am speranța”, mai spune Maria Stoia care zilnic se roagă ca ziua de mâine să fie un pic mai bună ca azi.
