De-a lungul întregii săptămâni v-am arătat cum toate aceste alimente ajung pe piața românească și cum se vând la liber. Astăzi tragem linie și concluzionăm. Urmăriți ultimul episod din campania Mâncare la testare realizată de Roana Rotaru.
„Una dintre probe a fost o mare surpriză neplăcută! Producătorul respectiv sau vânzătorul ne-a oferit o telemea fără grăsime din lapte, grăsimea fiind înlocuită cu grăsime vegetală, cu o, să îi spunem așa, o margarină.
Proba numărul doi, căpșuni Grecia au fost detectate patru pesticide, toate din categoria fungicidelor", a spus Alexandru Cîrîc, director general ICA.
Este ceea ce nu se vede cu ochiul liber din mâncarea noastră, otrava. Din piață sau de la magazin, de la producători sau de la samsari oricând există riscul să cumpărăm produse în a căror compoziție găsim mai bine de jumătate din tabelul lui Mendeleev.
„Vă dați seama că și noi lucrăm prin sondaje. La nivel de România sunt undeva 5.000 de angajați ai sistemului veterinar, pe lângă medicii de liberă practică. Cu bună credință nu putem să lucrăm", spune doctorul Andrei Nicolau.
Dar bună credință este pusă de multe ori pe locul doi de mulți care vor să se îmbogățească peste noapte. Astfel, ei reușesc să pună pe piață chimicale la pungă și de multe ori le iese, chiar dacă inspectorii ANSVSA fac un număr uriaș de teste de laborator anual.
„La ANVSA prin laboratoarele pe care le are, atât pe domeniul sănătății animalelor cât și pe siguranța alimentelor, efectuează în fiecare an peste 5 milioane de analize. Eu zic că este o cifră considerabilă", spune doctorul Andrei Nicolau, un om cu 15 ani de experiență în siguranță alimentară.
Calitatea mâncării trebuie să fie una din principalele noastre griji
Tot el admite să că lucrurile trebuie să meargă din bine în mai bine.
„Evident că se poate. Nu suntem perfecți, trebuie să ne mai îmbunătățim, dar riscul cel mai mare provine din țările exterioare ale Uniunii Europene", a mai completat doctorul Andrei Nicolau.
De aceea laboratorul din Constanța a fost alocat special pentru analizele produselor care vin prin port, una dintre cele mai mari porți de intrare a mărfurilor din țară.
De asemenea, ANVSA urmează să transforme și Institutul de Testare de la București în unul de top la nivel european, cu fonduri din PNRR.
Ce mâncăm și cum mâncăm trebuie să fie una dintre principalele griji. Obiceiurile alimentare s-au schimbat, mâncăm pe fugă fără să ne mai gândim la ce ar putea conține ceea ce băgăm în gură.
Iar problema cea mai mare este câte produse de calitate îndoielnică mâncăm în fiecare zi. V-am arătat în campania Mâncare la testare ce am descoperit în laborator la câteva sortimente de roșii, brânză, căpșune sau carne de pui. Dacă meniul nostru este compus din aceste atunci s-ar putea să nu fim departe de boală.
Am bătut şi la ușa institutului Național de Sănătate Publică pentru a vedea care este strada nutrițională a românilor.
INSP desfășoară un studiu amplu denumit "ce pun românii în farfurie" ale cărui rezultate le vom vedea la toamnă.
Recomandarea specialiștilor în ceea ce privește mâncarea
„Problema cea mare până la urmă sunt tot banii pentru că în piața românească există tot felul de pâini de diverse calități. Nu toate pâinile sunt la fel. Cele care sunt mai sănătoase sunt sistematic mai scumpe mult mai scumpe și atunci eu o problemă noi învățăm pe oameni mâncați pâine dar costă 7 lei când cea mai ieftină pâine este 0,8 lei", a spus Corina Zugravu medic igiena alimentară și nutriție.
Specialiștii ne recomandă atenție deosebită atunci când cumpărăm mâncare, de la cititul etichetei chiar și de două ori până la a mirosi sau chiar a gusta din produse înainte să le punem în coș. Toate acestea ne pot feri de boli.
