În mai multe state din blocul comunitar, extremiștii de dreapta au câștigat alegerile sau au ieșit pe locul 2, chiar dacă, pe ansamblul noului legislativ, cele mai multe mandate vor fi adjudecate de Partidul Popular European, PPE, și de socialiști.
De la caz la caz însă, situația a generat mișcări tectonice în politica națională.
În România, AUR s-a plasat pe locul 2, cu 15%, iar SOS România a produs o adevărată surpriză, reușind să treacă pragul electoral de 5% și să vină pe locul 4. Cele două formațiuni au origini comune, discurs similar și o aplecare similară către scandal și contestarea autorităților statului. Ele vor trimite la Bruxelles, împreună, 8 eurodeputați.
În Franța, formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National, RN, s-a impus pe primul loc, cu circa 32%, mai mult decât dublul scorului electoral înregistrat de coaliția condusă de partidul prezidențial Renaissance. Drept consecință, președintele a anunțat alegeri legislative anticipate la finele acestei luni.
RN, condus de Marine Le Pen și de favoritul său, Jordan Bardella, va trimite în europarlament 30 de deputați.
În Austria, victoria FPO, de extremă dreaptă, cu peste 25%, ar putea să pună în continuare bețe în roate României, în tentativa de a intra în Schengen cu frontierele terestre.
În Germania, AfD, cu 16,5%, a depășit partidul cancelarului Scholz și este pe locul al doilea.
Fratelli d'Italia, formațiunea premierului Giorgia Meloni, a obținut un scor de aproape 29%, de circa patru ori mai mare comparativ cu alegerile europene din 2019.
În Ungaria, FIDESZ, partidul lui Viktor Orban a reușit un procentaj de 44% și s-a menținut pe primul loc, însă nou-înființatul partidul de opoziție Tisza al lui Peter Magyar a produs o surpriză considerabilă, întrunind 31% din sufragii.
În Olanda, Geert Wilders și formațiunea sa, PPV, își adjudecă un loc 2 cu 17%.
