Un demers în premieră pentru România, va aduce la lumină secretele vieții lungi. Vorbim despre proiectul harta longevității în România, derulat de senatul științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, care cartografiază și analizează zonele din țară unde oamenii trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă. Vom afla la final care sunt factorii care contribuie la longevitate în țara noastră. Proiectul deja a început prin studierea localităților în care sunt procente mai mari de oameni care au trecut de vârsta de 85 de ani. Un exemplu în acest sens este povestea comunei Glăvile din județul Vâlcea.
Peste 60% din locuitorii comunei Glăvile din județul Vâlcea au trecut de 70 de ani. Unii dintre ei au ajuns aproape de 100. Asta în contextul în care România are a treia cea mai mică speranță de viață din Uniunea Europeană, de 76,6 ani. Așadar, din această mică localitate am putea învăța lecții prețioase pentru o viață lungă și mai ales sănătoasă. Stilul de viață al locuitorilor a fost unul total diferit de ceea ce cunoaștem acum.
„N-am pus la inimă tot ce am întâlnit. Le-am lăsat, am plâns poate o oră și la urmă le-am uitat. Viața e cu dusături şi întorsături", spune o localnică.
„Noi nu ne certam, să știi. Eram 10 copii, dar noi nu ne-am certat. Fiecare se ducea la treaba lui unde îl trimitea. Se scula de dimineață ne făcea mămăliga, lapte, brânză, ouă. Mâncam și plecam fiecare la treabă", mai spune Aurelia, una dintre senioarele din Glăvile.
Ceasul nu-și are locul în casele de la sat. Aici, orele și minutele se calculează în funcție de răsăritul și apusul soarelui. Munca depinde de ceasul biologic al țăranului, dar și de învoirea calendarului bisericesc, căci e păcat să muncești în zi de sărbătoare.
Treaba despre care vorbea Aurelia, una dintre senioarele din Glăvile, ajunsă acum la 89 de ani, era una foarte grea. Presupunea muncă fizică intensă în fiecare zi de dimineață până seara și toți începeau de mici să facă asta pe câmp cu plugul și sapa neîntrerupt.
Citește și
„A luat-o singură. Pământul acum e bun, dar înainte arai cu plugul şi dădeai brazdele de pe o parte pe alta. Mergeai numai în săpat", mai spune Aurelia.
„Pe primul loc, ședința pe locul doi, respectul pe locul trei, munca, cinstea și din nou muncă. Fără muncă nu putem trăi, nimic pe lumea asta", mai spune un localnic.
„La câmp eram și cu porci, cu oi, și cu vaci. Dacă aveau curte bunicii și cu capre. Te duceai şi le pășteai că era pământul oamenilor", mai spune el.
Credința a fost cea care i-a unit pe oameni în toate aspectele vieții. Socializau total diferit față de acum, iar tot satul se întâlnea duminica la biserică, nimeni din localitate nu erau străini de ceilalți. Se ajutau reciproc, povesteau unii cu alții și se distrau tot împreună.
„Se făceau hore sau nunți, baluri şi cântam şi jucam până la 12 noaptea. Da, a fost o viaţă fericită atunci", mai spune el.
Chiar dacă oamenii par fericiți acum, viața lor nu a fost deloc ușoară.
„Sufletul oamenilor este că ei au o muncă, au dus o muncă din greu, se hrănesc din curți. Adică tot ce își produc își produc cu mâna lor. Mâncarea asta e să sănătoasă la țară, nu cumpără nimic din comerț și au ajuns la vârste de 90 de ani. Chiar avem persoana care 99 de ani a împlinit acum, de curând", spune un reprezentant al primăriei.
Proiectul de cercetare harta longevității în România, desfășurat la nivel național de senatul științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României analizează factorii care influențează longevitatea seniorilor din localitatea Glăvile, urmând să prezinte concluziile.
