Nivelul Mării Negre va creşte în următoarele decenii şi autorităţile vor fi nevoite să gândească un plan pentru a îşi proteja țărmurile. Statele Unite ale Americii se pregătesc de creşterea nivelului apei cu până la 30 de centimetri până în 2050, lucru care va duce la inundații semnificative.
Într-un interviu pentru Antena 3 CNN, profesorul în inginerie civilă Sherif Abdelaziz a vorbit la ce riscuri ne expunem din cauza schimbărilor climatice şi ce soluții avem pentru a securizeze zonele de coastă prin construirea de diguri rezistente la trecerea timpului.
"Statele Unite au fost alertate încă din 2005, odată cu uraganul Katrina, că trebuie să reacționăm cu adevărat la creșterea nivelului mării. Și din 2005 ni s-a reamintit în fiecare an, natura subliniază, practic, importanța de a reacționa, fie prin uragane mai puternice, fie prin alte consecințe ale schimbărilor climatice. Statele Unite investesc într-adevăr mulți bani, câteva miliarde de dolari, pentru a consolida sistemul de protecție a țărmurilor. Iar acest lucru include sistemul de diguri, include ziduri și porți de inundații.
- Vom fi pregătiţi până în 2050 să avem protejate toate coastele?
Nu cred că se va întâmpla deoarece reacţionăm foarte încet. Până în anul 2050, vom avea unele măsuri de protecție. S-ar putea să nu fie suficient.
- Care este cel mai bun sistem de protecție împotriva inundațiilor, împotriva creșterii nivelului mării?
Nu este vorba de un singur sistem. Avem nevoie de mai multe straturi de protecție. Avem nevoie de ziduri împotriva inundațiilor, acestea sunt practic ziduri care se vor ridica atunci când vom avea o creștere semnificativă.
Și aceste ziduri pot fi folosite atunci când avem un uragan sau când avem un incident care nu a fost prezis. Dar avem nevoie, de asemenea, şi de porți și de sisteme de diguri. Așadar, avem nevoie de mai multe straturi pentru a ne asigura că suntem cu adevărat protejați.
Imaginați-vă că este ca o a doua, știți, o primă linie de apărare și apoi o a doua linie de apărare dacă se întâmplă ceva ce nu am protejat.
- Credeți că și alte țări ar trebui să ia măsuri? De exemplu, cum ar fi România?
Absolut, sincer, cred că orice țară care are orice fel de țărm, fie că este un râu, fie că este un ocean, fie că este o mare, trebuie să reacționeze. Schimbările climatice sunt adevărate și se întâmplă la nivel mondial și ne afectează pe toți.
Nimeni nu este protejat în mod natural de impactul schimbărilor climatice. De fapt, dacă e să ne luptăm și să ne concentrăm mai mult pe România și pe Marea Neagră, ne-am aștepta ca Marea Neagră să fie protejată, deoarece este mai mult un bazin închis, doar că, știți, este practic o conexiune cu Marea Mediterană. Realitatea este că Marea Neagră este afectată. Există o creștere semnificativă a nivelului mării și în Marea Neagră din cauza unor fenomene diferite, dar se întâmplă.
Aveți o cantitate crescută de inundații de la râurile care, practic, se duc în mare, în Marea Neagră, care își crește nivelul. Dar dacă vă gândiți la asta, de asemenea, temperatura la nivel mondial este în creștere. Şi din cauza creșterii temperaturii la nivel mondial, apa se extinde, iar apa din Marea Neagră se extinde. Așadar, expansiunea termică a acestei ape mărește nivelul Mării Negre.
Iar studiile recente pentru creșterea nivelului mării în Marea Neagră au arătat și au dovedit că Marea Neagră se confruntă cu o creștere a nivelului mării are, de fapt, depășește media mondială a creșterilor nivelului mării. Deci nimeni nu este protejat, chiar dacă ești închis.
- Credeţi că și autoritățile române ar trebui să se gândească la un plan pe termen lung pentru protejarea malurilor?
Absolut. Din nou, toată lumea trebuie să reacționeze. Nimeni nu este protejat. Clima se schimbă. Ne afectează pe toți. Toată lumea are un țărm. Chiar și râurile trebuie să fie luate în considerare.
A fost un șoc pentru toată lumea să vadă aceste imagini din Orientul Mijlociu. Credeți că vom vedea tot mai multe astfel de fenomene în viitor și în alte părți ale lumii?
Când s-a întâmplat în Orientul Mijlociu, a fost complet neprevăzut. Orientul Mijlociu a fost una dintre zonele care era mai mult sau mai puțin securizată, sau de care credeam că este securizată de impactul schimbărilor climatice. Dar am fost surprinși când s-a întâmplat și nu ar trebui să fim surprinși dacă se va întâmpla în orice alt loc pe care l-am crede protejat", a spus profesorul Sherif Abdelaziz la Antena 3 CNN.