Testele privind efectele adverse ale vaccinelor anti-COVID au fost făcute pe 99 de milioane de persoane vaccinate, din Australia, Argentina, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Noua Zelandă și Scoția.
Afecţiunile cardiace, neurolgice şi sanguine au fost cele mai întâlnite în cazurile de reacţii adverse. Iată care au fost afecţiunile descoperite de cercetători.
Miocardita, adică inflamarea muşchiului inimii - a fost identificată după prima, a doua şi a treia doză de vaccin pe bază de ARN mesager.
Cele mai comune simptome în cazul miocarditei sunt durerea în piept, oboseala, umflarea gleznelor și tălpilor, bătăile rapide și neregulate ale inimii, dificultățile de respirație atât în timpul activităților fizice, cât și în repaus, senzație de leșin, dar şi simptomele ca de gripă.
În cazul pericarditei, simptomele sunt tusea, palpitaţiile, dar şi dificultaţile de respiraţie atunci când staţi întins.
Citește și
O altă afecţiune diagnosticată în 190 de cazuri, aproape triplu faţă de estimarea specialiştilor, a fost sindromul Guillain-Barré, o afecţiune neurologică care poate duce la paralizie.
Cercetătorii au observat o creștere semnificativă a cazurilor ale acestui sindrom la 42 de zile de la prima doză de vaccin Astra Zeneca. Vaccinurile ARN mesager nu au fost asociate acestui risc, potrivit studiului cercetătorilor de la Global Vaccine Data Network.
Mai mult decât atât, în cazul vaccinului Astra-Zeneca s-a observat şi o creştere de 3 ori a riscului de tromboză venoasă cerebrală. Concret riscul formării cheagurilor de sânge la nivelul creierului.
Cu toate acestea, cercetătorii susţin că riscurile asociate îmbolnăvirii de Covid-19 depășesc cu mult riscurile vaccinării.
