Crește numărul fraudelor de pe internet cu tratamente miraculoase. Este concluzia ultimului studiu realizat de experții în securitate cibernetică de la Bitdefender. Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice în cadrul instituției, a explicat la Antena 3 CNN care sunt riscurile pentru cei care pică în această plasă și ajung să cumpere sau chiar să își dea datele personale să comande aceste produse.
Atacatorii creează reclame și site-uri web false. Totul cu ajutorul inteligenței artificiale, care oferă produse, medicamente, tratamente care promit să vindece afecțiuni grave și chiar cancerul. Mai mult decât atât, cei care creează aceste fraude se folosesc de numele unor personalități medicale bine cunoscute sau vedete, de exemplu. De exemplu, o reclamă la un produs care ar urma să-i ajute pe cei cu amețeli apare ca fiind promovat de cunoscutul medic Mihail Pautof, sau un tratament miraculos care ar putea trata psoriazisul care apare recomandat de profesor doctor Monica Pop. De asemenea, prin oferte de ultimă oră, atacatorii îi atrag în capcană mai mult, mai ales pe seniori.
Vorbim de asemenea de medicamente care ar trebui să-i ajute pe cei care suferă de diabet. Produsul este redus de 50% doar astăzi, spune reclama înșelătoare, un preț de 159 lei, de la 318 lei.
În acest context, Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice la Bitdefendera explicat care sunt riscurile pentru cei care pică în această plasă și ajung să cumpere sau chiar să își dea datele personale să comande aceste produse.
„Riscurile sunt multiple și se întind pe mai multe paliere. În primul și cel mai important caz, există riscul ca aceste victime să intre în posesia unor suplimente alimentare care le fac rău, pentru că ele sunt recomandate de niște atacatori cibernetici, nu de niște medici.
S-ar putea ca aceste suplimente alimentare, care sunt marketate ca fiind un remediu pentru o anumită boală, să interfereze cu un tratament pe care îl fac. Acest lucru ar fi unul dintre cele mai rele lucruri care s-ar putea întâmpla, pentru că le-ar afecta sănătatea. Nu în ultimul rând, vorbim un pic și de componenta cibernetică, pentru că aici am un pic mai multă expertiză. Aș spune că în momentul în care noi începem să interacționăm cu hackerii, aceștia ne vor solicita informații despre locația în care se va efectua livrarea, despre metoda de plată pe care o alegem ș.a.m.d.
În situația aceasta, atunci când ne dăm datele de card, le vom da unor oameni fără scrupule, unor oameni care vor putea să salveze acele informații de card și să le folosească în viitor pentru a face cumpărături în numele nostru. Deci, dincolo de componenta aceasta de sănătate, există și riscul cibernetic asociat.
Citește și
Cum ne putem proteja de fraudele cibernetice înșelătoare
Este surprinzător acest lucru, pentru că pentru fiecare leu investit în platformele acestea de interacțiuni sociale, atacatorii pot să își segmenteze potențialele victime. Platformele acestea știu nivelul nostru de educație, știu interesele noastre, știu componenta de vârstă pe care o are un anumit segment ș.a.m.d.
Hackerii pot bifa niște lucruri pentru a ajunge la oameni cu anumită educație, la oameni cu care suferă de o anumită afecțiune, la oameni care sunt între anumite vârste și alte vârste, ș.a.m.d. Hackerii folosesc aceste informații și această segmentare a demograficului pentru a ajunge la persoane vulnerabile. Bunicii noștri, părinții noștri, oameni care au mai puțină experiență în zona aceasta de digital și care sunt mai ușor de păcălit. Mai ales că vârstnici, ei suferă și de mai multe boli ca cei tineri.
Trebuie, în primul rând, trebuie să avem o discuție cu aceștia, dincolo de mediatizare, de felul în care noi a acum ajungem la niște oameni să le explicăm că de fapt, totul e o fraudă și că în spatele acestor medicamente miraculoase se află niște atacatori informatici. Trebuie să avem grijă și să promovăm acest mesaj mai departe. Nu e important doar noi să aflăm acest lucru și stă și vorbim cu prietenii, cu cu cunoștințele, cu oamenii din comunitate, să le dăm de știre că acest lucru este posibil, că hackerii s-au mutat în zona aceasta socială și că ne pot agăța pe diverse rețele sociale cu mesaje care parcă vin de la medici", a spus, la Antena 3 CNN, Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice în cadrul BitDefender.
Citește și
Cum îţi recuperezi datele furate. BitDefender a dezvoltat un nou instrument gratuit
Cu sprijinul Europol, Poliţiei Române şi Franceze, DIICOT, FBI şi alte instituţii precum NCA, Metropolitan Police dar şi poliţia bulgară, BitDefender a dezvoltat un nou instrument gratuit pentru recuperarea datelor blocate, destinat victimelor celei mai noi variante de GandCrab - un ransomware, adică un soft maliţios care se instaleaza pe laptop sau alt device, criptează datele persoanei vizate şi o şantajează cerând bani pentru recuperarea informaţiilor.
Noul decriptor le permite victimelor să primească acces la datele digitale personale blocate de infractori fără să intre în jocul infractorilor. GandCrab s-a dezvoltat agresiv devenind cel mai raspândit ransomware din lume.
Decriptorul pentru versiunea anterioară, pus la dispoziţie în februarie 2019, a fost folosit de peste 30.000 de utlizatori care şi-au recuperate datele fără să mai plătească peste 50 de milioane de dolari, bani care ar fi putut ajunge altfel în conturile atacatorilor.
