Europarlamentarul român Nicu Ștefănuță anunță că negocierile dintre Parlament și Consiliu s-au încheiat cu un acord care aduce mai multe îmbunătățiri și drepturi pentru cetățeni, asigurând cetățenilor un aer mai curat și prevenție împotriva bolilor pulmonare foarte grave cauzate de poluarea aerului.
Potrivit europarlamentarului român, care este negociator pe dosarul directivei privind calitatea aerului din partea grupului Verzilor, un nou studiu arată că 43% din decesele induse de cancerul pulmonar se produc din cauza poluării, remediul recomandat fiind asigurarea calității aerului pentru a preveni boala.
România este pe locul 8 în UE la capitolul decese provocate de poluare
Conform datelor, România este pe locul 8 în UE la capitolul decese provocate de poluare, murind anual aproximativ 30.000 de oameni, potrivit Agenției Europene a Mediului.
Pentru prima dată, cetățenii care locuiesc în zone foarte poluate, unde prin măsurători sunt stabilite încălcări ale standardelor de calitate a aerului, vor putea avea acces la justiție și vor putea solicita despăgubiri pentru daunele aduse sănătății din cauza lipsei de acțiune a autorităților publice.
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță: "Este o victorie pentru cetățeni"
"Este o victorie pentru cetățeni. M-am luptat pentru aceste noi drepturi care nu existau în legislația actuală. Cetățenii vor putea să ceară despăgubire în instanță autorităților locale dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării aerului. Am redus nivelul de particule periculoase acceptabile și am impus măsurători omologate obligatorii în zonele cele mai poluate. Sper ca astfel România va respira mai bine și cetățenii vor fi mai sănătoși!”, a declarat europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță la finalul negocierilor.
Citește și
Situaţia poluării aerului în România
România nu stă bine la acest capitol, în mai multe orașe din țară calitatea aerului este foarte proastă și măsurătorile obligatorii nu se respectă. Conform ultimelor date, jumătate din rețeaua care ar trebuie să măsoare calitatea aerului în România nu funcționează, din 181 de stații, doar 82 funcționează. Comisia Europeană a trimis mai multe avertizări și început proceduri de infringement împotriva statului român pentru neîndeplinirea obligației de monitorizare a poluării aerului așa cum cere legislația în vigoare.
În 2020 România a fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a făcut eforturi să reducă poluarea din București.
Noi prevederi pentru particulele nocive
Noile prevederi ale directivei prevăd limite mai stricte pentru particulele nocive, cu scopul de a atinge obiectivul de poluare zero până în 2050 și noi drepturi pentru cetățenii care sunt afectați de poluare: standarde mai stricte de pentru particulele fine din aer, PM 2.5, PM 10, SO2 și NO2 și alți poluanți. Pentru cei doi poluanți cu cel mai mare impact documentat asupra sănătății umane, PM2,5 și NO2, valorile-limită anuale trebuie reduse la mai mult de jumătate, de la 25 μg/m³ la 10 μg/m³ și, respectiv, de la 40 μg/m³ la 20 μg/m³; obligativitatea măsurării în zonele în care există poluare; acces în instanță și despăgubiri pentru cetățenii care se îmbolnăvesc (fac astm, cancer pulmonar) din cauza depășirilor regulate ale calității aerului in zonele în care se măsoară calitatea aerului; planuri concrete despre cum are de gând statul sa respecte legislația și să rezolve problemele în zonele complicate.
Noua legislație va trebuie transpusă în doi ani de zile, iar noile limite pentru particule poluante vor trebui respectate începând cu 2030. Până atunci statele vor trebui sa pregătească ghidurile cu măsuri prin care să arate Comisiei că autoritățile știu ce au de făcut.
