O dezvăluire din Jurnalul Național ne-a arătat când și cine a dat startul acțiunilor de poliție politică în România post-revoluționară. În 1998, serviciile de informații și ministere-cheie ale statului au pus bazele unui mecanism secret prin care înalți funcționari, magistrați și oameni de afaceri puteau fi investigați sub motivația prevenirii corupției și criminalității. În perioada 3-17 decembrie 1998, conducătorii de atunci ai Ministerului Justiției, Ministerului Public, Ministerului de Interne, SRI, SIE și Ministerul Finanțelor au avizat un Protocol privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate și corupției. Potrivit Protocolului, s-a constituit Unitatea Națională Interforțe și un Grup Operativ Central, condus de procurorul-șef al Secției anticorupție a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Structura e piramidală, funcționând grupuri operative teritoriale care reunesc reprezentanți ai SRI, SIE, SIPA, Finanțelor. Planul de măsuri vorbește despre activitățile informativ-operative și de urmărire penală asupra unor categorii largi de funcționari publici și oameni de afaceri, deveniți ținte ale filajului, interceptărilor audio. Din practica ultimilor ani, aflăm că unele dosare instrumentate de procurorii DNA au caracter de poliție politică și sunt respinse de instanțele de judecată. Cât de independentă politic e justiția în România? Folosește orice regim această armă împotriva adversarilor? Discutăm la „Prima Ediție”cu Dan Constantin, redactor șef la Jurnalul Național și Andrei Badin, senior editor la Antena 3.
