Există însă și situația în care statul este îndreptățit să moștenească întreaga avere a defunctului.
„Copiii împart averea în mod egal. Soția sau soțul supraviețuitor are o treime din moștenire, chiar dacă nu a dobândit împreună cu soțul sau soția bunurile în timpul căsătoriei. Atunci când nu există niciun fel de moștenitor, statul este cel care moștenește toate bunurile unei persoane, procedura numindu-se vacanță succesorală.”, explică avocatul Adrian Cuculis.
În situația în care soții nu au avut copii, iar părinții defunctului sunt și ei decedați, soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat asta prin testament.
Moștenitorii rezervatari, adică soțul, copiii, nepoții sau părinții, au dreptul de a primi în mod obligatoriu măcar jumătate din cota succesorală. În cazul neînțelegerilor se poate apela oricând la instanța de judecată.
„În cadrul instanței de judecată, lucrurile care în mod normal ar putea să dureze o lună sau câteva săptămâni, se transformă într-un proces de lungă durată, însă și beneficiile de la final sunt altele. (...) În cadrul procedurii judiciare părțile se pot înțelege chiar dacă au ajuns să deschidă acest diferend în instanță. Dacă pe parcursul procesului reconsideră poziția pe care au avut-o la început, pot face o tranzacție și atunci litigiul se închide ca atare.”, mai precizează Adrian Cuculis.
De asemenea, există și categoria de persoane care nu sunt demne de a moșteni pe cineva: cele declarate nedemne de instanța de judecată sau de notarul public, cele condamnate penal și cele care au ascuns sau au falsificat testamentul defunctului.
Tot legea stabilește că persoana nedemnă nu are posibilitatea de a moșteni nici legal, nici prin testament.
Citește și: Legea moștenirii 2022. Cine primește averea și ce cote revin fiecărui succesor
