Această realitate este, indirect, reflectată în declarațiile recente făcute de șeful Statului Major General, Gheorghiță Vlad, care a cerut pregătirea populației pentru apărare, în contextul războiului purtat de Rusia în apropiere de granițele României.
Realizatorul de televiziune și analistul militar Radu Tudor a dezvăluit la Antena 3 CNN situația acoperirii cu personal a structurilor militare ale țării, precizând că informațiile provin din surse proprii, în contextul în care cifrele oficiale sunt clasificate.
"În momentul de față, structurile militare de ordine publică și siguranță națională ale României au următoarele coordonate: la Ministerul Apărării, 80.000 de militari și civili și 50.000 de rezerviști. Este o informație pe care o prezint pe baza surselor mele, pentru că această cifră, potrivit legilor țării, nu este una publică.
Ministerul Afacerilor Interne are 127.000 de persoane încadrate cu grade profesionale și civili și mai are 108.000 de rezerviști.
Serviciile - SRI, SIE, STS, SPP - au 12.000 de rezerviști în total.
Radu Tudor: România mizează pe circa 400 de mii de militari activi și rezerviști, dar realitatea este că lipsesc 40 de mii de rezerviști
Avem 232.000 de militari activi și de civili care lucrează în structurile de apărare, ordine publică și siguranța națională și 170.000 de militari în rezervă.
Aici este cea mai mare problemă a României. O problemă pe care a subliniat-o și generalul Gheorghiță Vlad, șeful SMG, și cate va fi discutată în CSAT.
Forță de militari în rezervă a scăzut foarte mult, pentru că cea mai mare parte dintre rezerviștii care au făcut serviciul militar obligatoriu înainte de 1989 și până în 2007 au ajuns la vârsta la care ies din evidențele serviciilor de rezervă ale armatei, ale Internelor ș.a.m.d.
Forța aceasta are, din păcate, o dimensiune extrem de variabilă, aș spune, până la limite periculoase.
În momentul de față, foarte probabil, ea variază undeva între 120 și 130 de mii de oameni.
Nevoia noastră este de 170.000 de rezerviști. Așadar, problema care se pune este de unde luăm noi 40.000 de rezerviști, în așa fel încât să putem să menținem această forță redutabilă, de 400.000 de militari activi și în rezervă, care ar putea fi activați în caz de nevoie.
Sperăm să nu fie nevoie niciodată, dar orice stat are legi clare, precise, care arată această responsabilitate.
Radu Tudor: Înzestrarea armatei române se face cu două viteze - încet și foarte încet
Și atunci, legea privind pregătirea populației pentru apărare prevede introducerea unui serviciu militar voluntar, nu obligatoriu, în care tinerii între 18 și 36 de ani fac patru luni de pregătire militară și primesc suma de 3.000 euro pe această perioadă de pregătire de patru luni de zile și rămân în evidența rezervei Armatei Române și a altor structuri.
Dacă vom reuși acest lucru, atunci, probabil, această ședință a CSAT va fi considerată reușită.
În privința programelor de înzestrare, România are, din păcate, în momentul de față, două viteze: încet și foarte încet, CSAT-ul trebuie să apese pe dala înzestrării armatei române, pentru că avem mari nevoi, atât pentru întărirea apărării naționale, cât și pentru contribuția la apărarea aliată, pe flancul estic al NATO fiind cele mai mari amenințări din toată alianța", a spus Radu Tudor la Antena 3 CNN.
Forta umană estimativă disponibilă pentru apărarea din #Romania, stat membru #NATO
— Radu Tudor (@RaduTudor1970) February 20, 2024
1. MApN - 80.000 militari activi şi civili + 50.000 rezervişti
2. MAI - 127.000 cu grade profesionale şi civili + 108.000 rezervişti
3. SRI, SIE, STS, SPP - 25.000 militari activi / 12.000…
