Solicitările au fost făcute în timpul discuțiilor de la Ministerul român de Externe cu ambasadorul Ucrainei la București, care a insistat însă că pe Canalul Bîstroe au loc doar lucrări de întreținere.
"Ministerul de Externe s-a coordonat Ministerul Mediului și cu Ministerul Transporturilor, a inițiat notele verbale către Ambasada Ucrainei la București.
A fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreținere. Este vorba de executarea unor lucrări care au impact pe mediu, au impact asupra Deltei Dunării.
Citeşte şi: Nicolae Ciucă, despre canalul Bâstroe: "O să fie sesizată Comisia Europeană"
Niciuna dintre instituțiile despre care am făcut vorbire nu poate să confirme aceste date. Până când nu ajungem pe canale să putem să verificăm și să executăm măsurătorile de adâncime. Întreținerea este pentru 3,5 metri ce depășește această adâncime înseamnă adâncirea canalului", a spus premierul Nicolae Ciucă.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă din 18 februarie conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării și, respectiv, informațiile publicate la data de 17 februarie de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6, 5 metri, de la 3.9 metri cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Citeşte şi: Marcel Ciolacu despre Canalul Bârstoe adâncit de ucraineni: "Lucrările trebuie să înceteze acum"
Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale Adunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia, în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005 potrivit comunicatului MAE.
Sâmbătă Ambasada Ucrainei la București a transmis că lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile.
În schimb, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncire a şenalului navigabil al canalului Bâstroe din Ucraina, a declarat directorul executiv al instituției, Viorica Bâscă.
Citeşte şi: România reacționează în scandalul cu Ucraina. Nicolae Ciucă: ”Lucrările au impact asupra Deltei Dunării!”
Vineri însă, înainte de anunțul Ambasadei Ucrainei în România, Ministerul ucrainean al Infrastructurii a scris pe Twitter că adâncimea canalului Bîstroe a crescut de la 3.9 la 6.5 metri o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării.
"Prima dată de la independența Ucrainei, pescajul navelor care trec prin canalul Bâstroe a crescut de la 3.9 la 6.5 metri. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării și cifra de afaceri de export aportului. Continuăm să dezvoltăm cluster-ul portuar al Dunării împreună cu partenerii noștri europeni", a scris pe Twitter Ministerul ucrainean al Infrastructurii.
Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2.5 metri ajungând la 6.5 metri de la început până la kilometrul 77 și la 7 metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166 unde canalul întâlnește brațul Chilia, se arată într-o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.
