România se pregătește să adere la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Este, potrivit premierului Marcel Ciolacu, principalul nostru proiect de țară.
"Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, un proiect pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament.
În mentalul societății au rămas fixate obiective precum aderarea la Uniunea Europeană, NATO sau Schengen.
Dar este datoria noastră să le spunem oamenilor că aderarea la OCDE va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe, vizibilitate crescută a țării noastre pe harta economică internațională și o administrație mai performantă", a declarat Marcel Ciolacu.
Declarațiile premierului sunt făcute în contextul lansării Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, lansare petrecută la Palatul Victoria, în prezența secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.
Și aici vine lovitura
Studiul recomandă României să nu mai concesioneze perimetre noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale, din rațiuni climatice.
Premierul Ciolacu dă de înțeles că aceste recomandări vor fi respectate pentru ca România să adere la OECD. În plus, ele converg și cu gândirea Uniunii Europene cu privire la gazele naturale care după 2030 ar urma să devină noul cărbune.
"Vrem dezvoltarea infrastructurii, creșterea productivității și competitivității, locuri de muncă, sisteme de sănătate și educație performante, precum și promovarea energiei verzi. Și mă bucur să constat că aceste obiective sunt corelate cu recomandările din Studiul Economic.
De aceea, vom trata cu maximă seriozitate toate aceste recomandări
Mergem așadar la studiul OECD pentru România. Documentul face trimitere directa la faptul că autoritățile de la București planifică intrarea rapidă în exploatare a concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, inclusiv pentru reducerea dependenței de importuri și pentru creșterea securității energetice. Cu o nuanță adânc subliniată: producția de gaze ar urma să fie peste necesarul intern al României.
"Se așteaptă ca gazul din Neptun Deep să intre pe piață în 2026 și să majoreze producția de gaze a României mult peste necesarul său intern. În consecință, România se va poziționa ca o alternativă la Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a regiunii", potrivit Studiului Economic 2024 pentru România.
Publicația Profit.ro subliniază însă că poziția României, prin directorul general al operatorului național de transport Transgaz, Ion Sterian, este cu totul alta.
Sterian arată că cererea de gaze a României se va dubla și că nici gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente pentru satisfacerea consumului intern în orizontul 2027-2028.
Revenim la studiul OECD. În baza ideii că n-am avea nevoie de atât de mult gaz și ținând cont de schimbările climatice, OECD recomandă Guvernului României să nu mai caute să scoată gaze și din alte perimetre decât cele care se exploatează acum.
"În perspectivă, proiectele noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale merg împotriva obiectivelor de limitare a schimbărilor climatice. Scenariile indică că cererea globală de gaze, ca și cea de țiței și cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030 pentru a fi în linie cu ambițiile climatice globale.
Scăderea cererii de combustibili fosili ar putea majora riscurile comerciale ale proiectelor noi.
România nu a mai concesionat perimetre noi de gaze naturale de peste un deceniu, însă Guvernul ar trebui să ia în considerare schimbările climatice și alți factori de mediu la luarea deciziilor de licențiere pentru proiecte viitoare de explorare de țiței și gaze" potrivit OECD, Studiului Economic 2024 pentru România.
Experții OECD dau ca exemplu interzicerea explorărilor noi de hidrocarburi implementată de Danemarca, Franța și Irlanda
"Astfel de interdicții pot semnala un angajament în direcția renunțării la combustibilii fosili și asumării de obiective de luptă împotriva schimbărilor climatice.
Ele sunt în linie cu evaluarea Agenției Internaționale pentru Energie potrivit căreia, într-un scenariu de neutralitate climatică, nu mai este nevoie de niciun proiect pe termen lung de exploatare de țiței și gaze" se mai precizează în Studiului Economic 2024 pentru România.
Guvernele de la București au amânat decizii importante
Am vorbit despre loviturile care afectează pe termen lung România, ajunsă din nou între ciocan și nicovală, dar și despre nota de plată.
Asta pentru că ani în șir, guvernele de la București au amânat decizii importante privitoare la perimetrele extrem de bogate în gaze din Marea Neagră.
Și asta în timp ce Turcia începe deja exploatarea primului zăcământ descoperit în Marea Neagră și anunță că a mai identificat un zăcământ nou în apele ei teritoriale din Marea Neagră.
În cazul României, directorul companiei OMV Petrom, Christina Verchere, a precizat că în 2027 ar urma să fie extrase primele cantități de gaze prin proiectul Neptun Deep.
Producția estimată este de aproximativ 30 de ori mai mare decât cererea anuală, care acoperă 4,3 milioane de gospodării, iar veniturile estimate ale statului român ar fi 20 de miliarde de euro, a arătat directorul OMV.
În paralel, trebuie să vorbim despre zăcămintele pe care România le exploatează în prezent.
Cele mai multe dintre ele sunt exploatate de zeci de ani. Facem precizarea că datele referitoare la depozitele de gaze sau de petrol sunt secretizate, potrivit Legii nr. 182 din 12 aprilie 2002.
Dar un răspuns ANRE pentru greatnews.ro scoate la iveală date importante cu privire la cantitățile extrase în 2022.
Pe primul loc după producția din 2022 se află zăcământul de la Bustuchin, județul Gorj: 805 milioane de metri cubi de gaze naturale. Este exploatat din 1959.
În prezent de către OMV. Pe locul al doilea se află zăcământul de la Filitelnic, județul Mureș. Descoperit în 1958, este exploatat și azi de către Romgaz. În 2022 de aici s-au extras aproape 625 de milioane de metri cubi de gaze.
În total, cele zece zăcăminte onshore și cele offshore au extras în 2022 circa 9,2 miliarde de metri cubi de gaze.
