România este indicată drept o poartă importantă prin care puiul ieftin din Ucraina intră pe piața europeană de către asociații ale crescătorilor europeni. Aceștia arată că un pui produs în Ucraina costă 3,20 euro față de 7 euro în UE, iar importatorii majori de pui ucainean sunt Ungaria, Slovacia, Polonia și România.
”Președintele Emmanuel Macron a anunțat chiar în februarie că dorește să 'reglementeze' importurile de 'carne de pasăre mult mai ieftină din Ucraina, menținând în același timp un grad ridicat de solidaritate cu Kievul”, scrie publicația franceză de stânga Liberation, citată de Rador Radio România.
Cu toate acestea, Parisul nu poate face mare lucru: problema este una eminamente europeană.
În urma agresiunii ruse în Ucraina, Consiliul Uniunii Europene a adoptat în mai 2022 un regulament prin care se stabilește liberalizarea comerțului cu Kievul, ridicând temporar taxele vamale la importurile de mărfuri ucrainene în UE – carne de pasăre, ouă, zahăr, oleaginoase sau cereale.
Bruxelles-ul dorește astfel să "susțină economia ucraineană într-un mod semnificativ", invazia rusă "slăbind serios capacitatea Ucrainei de a desfășura comerț cu restul lumii".
”Când UE a ridicat taxele vamale, i-am avertizat că lucrurile se vor degrada în piață”, amintește Jean-Michel Schaeffer, crescător de păsări din Alsacia, președintele Asociației Naționale Interprofesionale a Crescătorilor de Păsărilor (Anvol) și unul dintre reprezentanții sectorului în cadrul Copa-Cogeca, cea mai mare uniune de fermieri și cooperative agricole de la nivel european.
Citește și
Și chiar așa s-a întâmplat: de la aproximativ 90.000 de tone importate anual înainte de război s-a ajuns la circa 230.000 de tone în 2023.
Acest lucru perturbă inevitabil relațiile comerciale: în negocieri ni se amintește mereu care este cel mai mic preț.
Crescătorul estimează că un pui costă în jur de 3,20 euro pentru a fi produs in Ucraina, față de 7 euro în UE.
Costurile de producție în Ucraina sunt cu cel puțin 40% mai mici decât în Europa
Costul producerii unui pui este legat în principal de hrana acestuia, iar Ucraina are acasă volume mari de cereale. Astfel, costurile lor de producție sunt cu cel puțin 40% mai mici decât in Europa.
Importurile din Ucraina nu concurează cu "puiul de duminică" din hala de păsări din piață, ci cu sectorul cărnii prelucrate – piept de pui, file de pui sau chiar carne procesată pentru preparate, alimente congelate sau catering, care sunt mai scumpe per kilogram decât un pui întreg.
Acest sector, care a cunoscut o creștere puternică în ultimii treizeci de ani, reprezintă acum majoritatea cărnii de pasăre consumată în Europa.
În acest segment, care e și cel mai profitabil, Ucraina s-a instalat confortabil, preluând din cota de piață a Marii Britanii, iar acum se impune în spatele Braziliei, pe locul doi al celor mai mari exportatori de carne de pasăre către Europa.
În paralel cu principalele culturi de cereale, Ucraina s-a concentrat pe creșterea păsărilor încă de la sfârșitul anilor 1990, structurată la fel ca restul agriculturii sale.
Pe de o parte, o multitudine de ferme mici, iar pe de altă parte, o mână de producători foarte mari care concentrează cea mai mare parte a producției. Cum ar fi grupul avicol Myronivskyi Hliboprodukt (MHP). Acest mastodont avicol de creștere intensivă este astăzi ținta furiei fermierilor europeni, chiar mai mult decât cerealele ucrainene.
Aceștia denunță faptul că MHP își are sediul într-un paradis fiscal (Cipru), beneficiază de multiple subvenții sau împrumuturi publice (câteva sute de milioane de dolari acordate în ultimii ani de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare).
MHP este deținut de oligarhul ucrainean Iurii Kosiuk, cotat cu cea de-a zecea avere a țării. MHP controlează peste 70% din piața avicolă ucraineană și a candidat o dată pentru preluarea grupului Breton Doux, potrivit unei note a Departamentului Agriculturii al SUA. Grupul deține toate verigile din lanțul de producție, de la incubatoare până la abatoare, și produce 300 de milioane de pui pe an.
Jucătorii europeni ai sectorului sunt deja familiarizați cu un precedent, orchestrat de MHP. Gigantul avicol ucrainean a inventat o tranșă de pui, supranumită "cutia batman" – piept de pui pe care este lăsată o parte din aripă – care a permis importatorilor acestei tranșe unice să nu se încadreze în nicio categorie impozitată în UE, ca parte a acordului de asociere cu Ucraina semnat în 2014. Ceea ce i-a permis, timp de câțiva ani, să-și crească considerabil exporturile de piept de pui, scutite astfel de taxe vamale.
MHP nu este singurul care profită de situație. Din cele 20.000 de tone de pui ucrainean care ajung în UE în medie în fiecare lună, aproximativ 60% sunt importate de Olanda. În mare parte de grupul olandez Jan Zandbergen, unul dintre cei mai mari importatori de carne de pasăre din Europa.
În principal file de pui de la partenerul MHP, așa cum este indicat pe site-ul său. Grupul ucrainean a instalat chiar și un abator în Țările de Jos, pentru a "garanta termene de livrare cât mai scurte".
PE lângă Țările de Jos, care este o poartă importantă pentru găinile ucrainene, Ungaria, Slovacia, Polonia și România sunt, de asemenea, importatori majori de carne de pui ucraineană. Spre marea consternare a industriei avicole europene, care a făcut totul în ultimele luni pentru a convinge Bruxelles-ul să încetinească aceste transporturi.
Pe 31 ianuarie, Comisia Europeană a încercat un act de echilibru între solidaritatea cu Ucraina și protecția fermierilor din cele douăzeci și șapte de state membre. Acesta recomandă cu tărie reînnoirea măsurilor de scutire de taxe vamale la importurile agricole din Ucraina până în iunie 2025, dar propune combinarea regulamentului cu "măsuri de salvgardare".
O "frână de urgență" pentru produsele "sensibile" – păsări de curte, ouă și zahăr – care ar consta în reimpunerea taxelor vamale dacă volumul importurilor depășește nivelurile medii observate în 2022 și 2023.
Propunerea este în discuție în Parlamentul European, care trebuie să voteze înainte de 22 aprilie, din cauza alegerilor europene.
