Pesta porcină africană a devenit un fenomen ce distruge anual sute de ferme și lasă românii fără carne de porc autohtonă. Motivul? Autoritățile și veterinarii tratează cu superficialitate condamnabilă acest flagel sau uneori, se lasă conduși de interese ilegale și astfel economia e lăsată la mâna importatorilor, iar exporturile de carne și produse din carne de porc de la noi sunt interzise.
Spre deosebire de alte state din jur, unde apar anual focare, țara noastră nu reușește stârpirea acestui virus.
Sistemul prost gestionat în România nu numai că nu a eradicat focarele existente, ci dimpotrivă, așa cum vedem pe hartă le-a făcut să explodeze.
Sunt regiuni întregi, așa cum este Dobrogea sau sudul României, care au căzut sub ocupația acestui virus. Și teritorii unde erau cele mai importante ferme de creștere a porcilor au fost pur și simplu cotropite de această maladie cumplită.
Iar lipsa soluțiilor a făcut ca în foarte scurtă vreme, de la jumătatea lui 2017 și până astăzi întreaga hartă a României să fie ocupată de aceste semne dramatice de avertizare.
Asta înseamnă un real dezastru economic, pe care în clipa de față pare că nimeni nu reușește să îl soluționeze.
Studiu de caz. Anul trecut în doar câteva săptămâni tot județul Olt era roșu pe harta pestei porcine. Mulți spun că, mai mult, factorul uman ar fi împrăștiat virusul și nu animalele sălbatice sau păsările.
Specialiștii independenți afirmă că răspândirea virusului și examinarea a sute și sute mii de animale a fost rezultatul deplasării personalului din DSV-uri și a veterinarilor dintr-o fermă în alta, fără respectarea normelor sanitare.
Fermierii se plâng de faptul că autoritățile locale, respectiv reprezentanții DSV Olt, nu au luat măsuri corecte atunci când în lunile iunie și iulie au fost semnalate cazuri de pestă în gospodăriile private. Acest lucru este recunoscut și de un fost director din cadrul Direcției Sanitar-Veterinare ca prim declanșator al exploziei devastatoare.
"În primul rând, odată cu el, trebuia să sancționeze rapid în fiecare localitate, în așa fel încât să se limiteze difuzarea bolilor. Trebuiau făcute controale în târguri, închise târgurile. Neacţionând la timp au făcut mai mult rău decât bine fermierilor. Nu așa se sprijină fermierii, sunt localități unde au murit porci în proporție de 75-80 %", spune fostul director adjunct DSV Olt, Nicolae Ştefan.
Mai mult, există suspiciuni consistente că la mai multe ferme virusul a fost adus chiar de către angajații DSV Olt, care nu au respectat nici măcar cele 48 de ore de carantinare după vizite în focare cu pestă.
Pare incredibil? Din păcate, sunt probe că e totuși scandalos de real.
Fermierii se plâng că au pierdut foarte mulți bani și au ucis animalele din ferme, au închis luni întregi toată activitatea, iar despăgubirile de la stat nu au acoperit toate pierderile.
Mai mult, sistemul aplicat de statul român lasă la latitudinea fiecărei direcții județene și a angajaților lor puterea discreționară a pixului care calculează diferit prețul plătit pentru fiecare fermă în parte ca despăgubire.
De aici, subiectivism, discriminări, frustrare și abuz. De pildă, despăgubirea pentru porcii sacrificați obligatoriu de fermele mari a fost cu mult mai mic decât cel acordat pentru gospodării individuale.
Situația gravă în care a ajuns anul trecut județul Olt pare a fi generată de instituția care trebuia să ia măsuri și asta pentru a proteja ferma deținută chiar de familia șefului din DSV Olt, Veronel Bolborea, aflată chiar lângă unul dintre focare.
"Și în anul 2020 și în anul 2021 anumite presiuni la care eu personal am fost supus în multe situații. În localitatea Curțișoara, în cursul anului 2020 erau focare de peste care erau la un kilometru și jumătate de ferma în cauză, ferma tatălui directorului de la DSP, să spunem.
Şi pentru că unitatea respectivă, ferma respectivă urma să livreze porci într-un timp foarte scurt, nu s-au declarat focare", spune fostul director adjunct DSV Olt, Nicolae Ştefan.
Concluzia, măcelul petrecut anul trecut în Olt este rezultatul.
"Rămân la părerea că construirea acestor structuri de tip mafiot au generat și generează în continuare tot ceea ce se întâmpla în vara anului 2021 la nivelul județului. La ultima evaluare a fermelor valoarea era undeva peste 6-7 milioane de euro, iar domnul director a plecat în mod voit tocmai pentru a evita acele conflicte de interese de a nu semna, pentru că dacă au relații contractuale cu aceste ferme, într-un fel sau altul indirect sau direct", a mai spus fostul director adjunct DSV Olt, Nicolae Ştefan.
Situația intereselor din spatele acestei crize a devenit subiect de dosar. Un document intrat în posesia inspectorilor Agenției Naționale de Integritate îl incriminează pe directorul Bolborea că ar fi comis chiar fals pentru a favoriza ferma de porci a tatălui său.
Dosarul se judecă, dar indiferent de rezultat, crescătoria de porci a familiei cu fiul șef la DSV pare miraculos ocolită de infestarea care altfel a înroșit harta județului.
Am încercat să intrăm în legătură cu domnul director Bolborea pentru a afla și cum explică văditul conflict de interese, dar și acțiunile care au produs dezastrul din județ. Am eșuat însă, pentru că lipsește cu zilele de la birou.
După mai multe apeluri telefonice, am reușit să stăm de vorbă fără a obține altceva, în afara unor bâlbe și răspunsuri prefabricate, menite să îl scape de obligația de a explica.
"Nu refuz a nicio întrebare care mi-o adresați în scris", a spus acesta evitând orice răspuns concret.
Ce s-a întâmplat în ultimul an în teritoriu, e înspăimântător. Multe dintre aceste aspecte au fost aduse la cunoștința conducerii ANSVSA, care, întrebată ce măsuri a luat anul acesta pentru limitarea efectelor acestui virus, ne-a răspuns că au făcut controale împreună cu alte instituții, au instruit veterinarii, dar și crescătorii de porci și au revizuit planurile de măsuri.
Totodată, ANSVSA și Ministerul Mediului au suplimentat cotele de vânătoare la mistreți, considerați vectori de transmitere a bolii. Această boală a făcut o pagubă doar prin despăgubiri de aproape 1 miliard de lei în perioada 2017-2022, adică 200 milioane de euro, bani suportați atât de bugetul european, dar și cel național.
Doar anul trecut la capitolul despăgubiri vorbim de 297 de milioane de lei, adică aproape 600 de mii de euro, cea mai mare sumă până în prezent. La asta se adaugă sute milioane pierderi economice directe.
Esențial de amintit și faptul că, în faza incipientă, despăgubirile au fost acordate de statul român, urmând ca acesta să deconteze sumele aferente de la Comisia Europeană. Din cauza deficiențelor descoperite anul trecut în cadrul unor audituri atât la Olt, dar și în alte județe, Comisia Europeană a amenințat că nu va trimite banii ceruți de România.
Chiar și în ultima scrisoare trimisă Guvernului de la București în septembrie anul curent și obținută în exclusivitate de Antena 3 CNN se reamintește acest lucru.
Dacă nu-și rezolvă deficiențele România nu mai primește bani pentru pesta porcină, adică riscăm să plătim din buzunarul național porcii sacrificați.
Multe ferme și-au decimat populațiile anul trecut, iar anul acesta nu au șanse să iasă pe piața internă cu o cantitate de carne însemnată. Ce vom găsi în galantare de Crăciun? Produse de import la prețuri duble sau triple față de anul trecut.
Acesta este ultimul document primit de la Uniunea Europeană care avertizează statul român că va pierde banii destinați despăgubirilor pentru pesta porcină.
Pesta, războiul și criza energetică, suprapuse indolenței sau corupției extinse din administrația noastră, ne fac și mai vulnerabili și mai săraci și mai expuși unei reale crize a alimentelor de bază.
