În județul Gorj, Baia de Fier este locul în care România are zăcăminte valoroase pentru una dintre cele mai importante industrii în aceste vremuri: zăcăminte de grafit necesar pentru fabricarea bateriilor pentru mașinile electrice. Mina de la Baia de Fier este singura din care s-a extras grafit în cantitate de circa 40 de mii de tone pe an. Și asta, cu mijloace vechi, neperformante.
Cariere Ungurelașu a fost închisă în anii 2000, pentru că nu ar fi fost profitabilă. Însă, de atunci, cererea mondiala de grafit a explodat, pe seama industriei mașinilor electrice, iar cele doua perimetre miniere, Ungurelașu si Cătălinu au încă rezerva omologată.
Mina de la Baia de Fier aparține Societății Naționale a Sării Salrom, controlată de Guvern prin Ministerul Economiei. În 2021, Salrom lansa în sistemul electronic de achiziții publice o licitație pentru achiziționarea unui studiu de fezabilitate pentru exploatarea resurselor de grafit.
Era vorba despre "exploatarea și valorificarea superioară a șisturilor grafitoase de la cariera Ungurelașu și Cătălinu – Baia de Fier".
Guvernul aprobă în 2022 redeschiderea exploatației de grafit de la Baia de Fier
Licitația a fost câștigată de Roland Berger. În urma studiului, Guvernul aprobă redeschiderea minei de la Baia de Fier în vara lui 2022.
Demersurile începuseră în 2020, la propunerea ministrului USR de atunci, Claudiu Năsui.
Însă nici n-a apucat Năsui să vorbească public despre nevoia redeschiderii minei, că un ONG de mediu, Asociația Kogayon, a întocmit și transmis documentația pentru introducerea unei suprafețe de 635,58 km pătrați de arie protejată în patrimoniul UNESCO. Limita teritorială a ariei protejate, la nord-vest de localitatea Vaideeni, se apropie până la circa 5 km de mina de grafit de la Baia de Fier.
Iar legislația prevede că exploatațiile miniere au nevoie de aviz, dacă "interferează" cu ariile protejate.
Acum, intervine surpriza cu repetiție din partea statului român. Asociația Kogayon descrie aria protejată drept un "Geoparc aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte". Într-un răspuns pentru Jurnalul Național, asociația precizează că geoparcurile UNESCO nu au nicio legătură cu ariile protejate și nici cu legislația privind mediul.
Nu același lucru spune OUG nr. 57/2007, Art. 5, alin. 1, lit. b), unde este definit geoparcul drept arie protejată de interes internațional.
Secțiunea 1 Categorii de arii naturale protejate
Articolul 5
(1) Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecție şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim diferențiat de protecție, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:
a) de interes național: rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale;
b) de interes internațional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanță internațională, rezervații ale biosferei".
Cu toate că legea definește clar geoparcul ca fiind arie protejată, Asociația Kogayon a obținut alt răspuns de la Ministerul Mediului, prin intermediul Prefecturii Județului Vâlcea.
"Statutul de geoparc internațional UNESCO nu este arie protejată, nu impune restricții și nu creează obligații guvernamentale", se spune în document.
Cine lămurește situația până nu se ajunge la repetarea istoriei de la Roșia Montană?
Conform documentelor oficiale, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate - instituție publică în subordinea Ministerului Mediului, a cărei misiune este administrarea unitară și eficientă a ariilor naturale protejate și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice - este "parte activă în procedurile de obținere a actelor de reglementare pentru proiectele care interferează cu arii naturale protejate, fiind nevoie de avizul acesteia".
Specialiștii Agenției au explicat, pentru Jurnalul, că nu se pot ante pronunța în legătură cu această situație, dar ar putea fi cerut oricând acest aviz, care se dă în baza unor studii științifice.
Se poate considera că în acest moment cele două proiecte sunt într-o competiție, pentru că se aplică principiul "primul venit, primul servit": dacă mina de grafit se va deschide înainte de a se obține avizul de la UNESCO pentru aria protejată, nu va mai avea nevoie de studii și de avizare, cel puțin în prima fază a exploatării.
Însă dar dacă zona intră în patrimoniul UNESCO înainte de redeschiderea minei, e aproape sigur că se va cere acest aviz pentru a se începe mineritul.
Este o situație care seamănă periculos de mult cu introducerea ariei protejate de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.
