"Ne-am așezat în jurul bradului și am zis să vedem, pentru că așa e la momentul ăsta, ce se dă și ce se ia, la un astfel de moment festiv. Sigur, toată lumea așteaptă dintr-un anumit sens să vină lucrurile.
La noi, însă, priviți cum arată această realitate a ultimilor 3 decenii pe care le-am parcurs și, din păcate, nici în față nu ni se așterne o perspectivă mai luminoasă de data aceasta.
La brad nu e despre ce se dă, ca de obicei, ci despre ce ni s-a luat. Și, din păcate, ni s-a luat mult, foarte, foarte mult în toți acești ani, iar conducătorii noștri au avut grijă să dea, ba chiar să dea cu două mâini. În 2004 le-am dat petrolul, am trecut în contract că 10 ani nu le modificăm redevențele.
Au trecut de mult acei 10 ani și încă nu le luăm banii cuveniți pentru ce extrag ei din subsolul României. După care ne-am gândit să le dăm pământul, pământul agricol al României. Și uite așa, 25 % din suprafața arabilă a țării nu mai este a noastră. Asta pentru că după ce le-am dat de tot pământul către companiile străine, acum ne-am gândit să le dăm și cerealele.
Analiză cutremurătoare. Cum au fost date bogățiile României în ultimii 33 de ani
Primii trei traderi de cereale din România sunt un american în elvețian și un chinez. Ei se bucură de beneficiile anilor favorabili agricoli ai României când le-am dat gazul din Marea Neagră.
70 % ar fi trebuit să rămână statului român. Nu le-a convenit, drept pentru care n-au făcut investițiile necesare pentru a-l scoate din platformă. Astăzi doar 40 % a mai rămas statului român cu drept de preemțiune.
Și nici asta nu e bine, speră investitorii să îl transfere pe tot în terminalul de lângă Viena. Și noi a mai dat ceva, iar ei au luat cu mare bucurie forță de muncă activă.
3 milioane de oameni care muncesc sunt acum în străinătate și ei practică acolo, meserii de care noi am avea mare, foarte mare nevoie aici, în țară, așa cum am avea nevoie și de aurul din subsolul României.
L-am dat și pe acesta, împreună cu cuprul, cu metalele rare care astăzi sunt extrem de căutate pe planetă. Pentru că industriile moderne au nevoie de litiu, de exemplu, pentru baterii am dat și lemnul.
Pădurile României sunt acum mai puține, cu 25 % față de acum 30 de ani. Mai întâi au venit și au luat la bucată câte un buștean, câte un buștean, câte un buștean. Pe urmă păduri întregi.
Și am ajuns, în momentul de față, să fim mai săraci. Una dintre cele mai mari bogății. Ce mai rămâne? Probabil doar să ne mai ia chiar și bradul de Crăciun?", întreabă jurnaliştii Antena 3 CNN, Oana Zamfir şi Adrian Ursu.
