Dosarul vizează cele 62 de milioane de euro pe care Guvernul Orban, cu Cîțu ministru de finanțe, l-a acordat defunctei Blue Air în august 2020 sub pretextul pierderilor generate de pandemie.
Blue Air înregistra pierderi de dinainte de pandemie, era decapitalizată la momentul august 2020, valoarea companiei era negativă așa că Eximbank refuza să îi acorde scrisoarea de garanție în contul ajutorului de stat.
Angajații Ministerului de Finanțe i-au înaintat și ei ministrului Cîțu un raport negativ: gradul de îndatorare al companiei era extrem de ridicat. Avea deja datorii de sute de milioane de euro către furnizori și bănci.
În plus, aeronavele aflate în proprietatea Blue Air erau deja gajate în favoarea Air Lease Corporation, dar și în favoarea ANAF în schimbul datoriilor.
Analiza făcută asupra stării companiei scotea la iveală și alte detalii șocante: Blue Air avea aeronave achiziționate fără motoare și care aveau motoare de pe altă aeronavă sau nu aveau motoare montate.
În aceste condiții ajutorul de stat este aprobat în mod suspect de Guvernul condus de Ludovic Orban.
Eximbank, banca statului, a împrumutat Blue Air cu aproape 62 de milioane de euro, în octombrie 2020, ca să poată supraviețui în pandemie. Creditul, garantat de stat, a fost acordat pe șase ani, perioadă în care Blue Air trebuia să plătească rate lunare și să nu distribuie dividende către acționari.
Dacă operatorul aerian nu-și mai respecta graficul de rambursare, creditul era acoperit de Ministerul Finanțelor din bugetul public. Principalele garanții depuse de companie la acordarea împrumutului constau în acțiuni Blue Air, șase avioane și o pădure din Băneasa. Prima tranșă din ajutorul de stat a intrat în conturile Blue Air pe 23 octombrie 2020.
Citește și
Statul își pune chiar doi reprezentanți în Consiliul de Administrație al Blue Air ca să păzească banii publici: unul de la Finanțe - Iulian Ardeleanu - și unul de la Transporturi - Felix Ardelean. Ambii cu drept de veto în Consiliul de Administrație.
Cu toate acestea, banii sunt drenaţi cu tupeu de către acționarul principal al Blue Air chiar de sub nasul lor. Nu pandemia, nu pagube provocate de prost management îngroapă compania ci căpuşarea fățișă a banilor intrați de la statul român. Cum? Avea să descopere Autoritatea pentru Administrarea Activelor statului în noiembrie 2022 când statul român a trebuit să plătească împrumutul către Eximbank și să preia defuncta Blue Air.
Nici nu-ți trebuiau doi oameni în Consiliul de Administrație ca să observi că acționarul majoritar, Cristian Rada, își făcuse deja o altă companie încă din 2021, februarie, la doar două luni după ce îi intraseră milioanele de euro din ajutorul de stat, pentru ca în scurt timp să-și cedeze acțiunile către o companie - tot a lui - apoi spre altă companie și să i se piardă urmă. Românii țepuiți de Blue Air știau însa ce nu știa statul român. Ei rămâneau pe aeroporturi prin lume pentru că Blue Air nu mai putea efectua zborul și surprinzător erau preluați de o aeronavă Hello Jets, nouă companie a lui Rada.
Cu doi oameni în conducerea Blue Air, Guvernul Orban nu vedea ce făcea Rada cu banii ceruți de la stat. Între aprobarea ajutorului de stat în Guvern și intrarea efectivă a banilor, Rada înființează un PFA. Era 20 octombrie 2020. Cum intră banii de la stat, cum încep să se scurgă către acest PFA. Asta pentru că acționarul majoritar al Blue Air avusese grijă să încheie un contract cu propria companie în urmă căruia urmă să primească pentru dreptul Blue Air de a vinde biletele către pasageri pe site-ul "flyblueair.com" - un domeniu care nu era nici măcar înregistrat - 2% din cifra de afaceri lunară a companiei aeriene. Dar nu mai puțin de jumătate de milion de euro pe luna plus taxele aferente! Ca atare două milioane de euro din ajutorul de stat se drenează numai în noiembrie și decembrie prin această conductă într-un cont al lui Rada, pe persoană fizică, într-o banca din Londra. Operațiunea continuă în lunile următoare, iar statul român asista pasiv. Aproape 7 milioane de euro din cele 62 se duc așa.
Citește și
Tot spre Londra pleacau și alte sume lunare, de data aceasta în baza unui contract de consultanță cu biroul din Londra al companiei Teneo Securities LLC, încheiat de Teodor Cristian Rada, în calitate de director general. Contractul este semnat în 23 august 2022 dar plățile se fac doar în baza unei scrisori de intenție încă din 16 august. Și încă în avans: 155.000 de dolari pe lună. Dacă Blue Air întârzia plata o luna tariful creștea la 230.000 lunar, dacă întârzia mai mult de trei luni, 280.000 lunar. Iar la încheierea contractului, bonus de 2,58 milioane de dolari. Nici asta reprezentanții statului român n-au văzut. Cei doi se jură că acest contract a fost semnat de Rada fără știința Consiliului de Administrație. Numai că în timp ce oamenii puși de stat să supravegheze Blue Air erau orbi și surzi și muți, cineva era foarte vocal: premierul Ludovic Orban. Și nu, nu în apărarea banilor statului sau a cetățenilor păgubiți ci în apărarea Blue Air.
În septembrie 2022, Administrația Fondului pentru Mediu a luat decizia de poprire a conturilor operatorului de zbor pentru că datoriile neplătite de Blue Air pentru certificatele de emisii de gaze cu efect de seră ajunseseră la 28 de milioane de lei.
Compania reacționează agresiv și sistează toate zborurile programate să decoleze de pe aeroporturile din România. 401 zboruri anulate, 54.000 de români afectați. Ludovic Orban, în loc să verifice ce a făcut domnul Rada cu ajutorul de stat, acuza UDMR, care deținea Ministerul Mediului, de subminarea Blue Air în favoarea intereselor companiei maghiare Wizz Air.
Două luni mai târziu, statul executa scrisoarea de garanție și devenea acționar cu 75% în Blue Air. O companie plină de datorii și golită de avuții.
Între timp Orban nu mai era nici premier nici președintele PNL așa că oamenii din Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului au liber să descopere cum s-au drenat banii statului.
