"Majoritatea bolilor prezintă o adaptare la animale pe om. Suntem asemănători din punct de vedere al constelației antigenice şi în consecință receptivi potențiali.
Variola ovină, de exemplu, ne-a vaccinat pe vremuri. Numele de vaccin vine de la o vacă. Mai târziu s-au descoperit ca bacterii imunizante al serumului de la o vacă pentru oameni. Primii au fost mulgătorii de la vaci care erau imunizaţi natural.
Virusul ăsta există în Africa în două tipuri: un tip în Congo, mai agresiv şi unul în Nigeria şi Ghana. Evoluează mai puţin la maimuțe decât la rozătoare, Aşa numita alimentație de vânătoare în junglă au determinat trecerea la om şi adaptarea de ceva vreme la oameni.
Iată că de acum începe să fie mai evidentă transmiterea comunitară, adică de la om la om.
Această perspectivă este foarte îndepărtată din mai multe motive. În primul rând că este un virus ADN care se mută şi se schimbă mai greu decât un ARN. ADN-ul are o capacitatea de corecție şi în consecință mutațiile dacă apar sunt corectate şi şansele ca să apară modificări sunt de 1000 sau 10.000 de ori mai mici ca la ARN însă sunt posibile.
Dacă s-a adaptat însă pe alte animale din jurul nostru din Europa sau din lumea civilizată, de exemplu câinele de preerie, unde boala s-a adaptat pe el. Multe focare din SUA au fost de la acest câine. S-a interzis deținerea lui din 2004 apoi din 2016 au apărut cazuri iar cazuri noi. Dacă se va adapta pe animalele din jurul nostru atunci va fi un risc mare.
Un alt element care ne face să credem că nu se pune problema situaţiei de la COVID este că acest virus se transmite numai după apariţia veziculelor, nu se transmite ca şi COVID. Te infectezi şi trebuie să treacă până la 12- 21 de zile până la momentul în acer apare febra, apoi eritemul şi apoi veziculele şi pustulele", a spus Adrian Bîlbă, managerul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa, în emisiunea Exces de putere de la Antena 3.
