Analiza genomică a examinat mostre de ADN din opt şuviţe de păr prezentate ca aparţinând legendarului compozitor, din colecţii publice sau private.
Cercetătorii au stabilit că cinci dintre acestea provin de la un singur individ de sex masculin, fiind datate la începutul secolului al XIX-lea.
Deși nu au reușit să găsească o cauză pur ereditară a bolii sale, aceștia au descoperit că Beethoven avea o predispoziție mai mare pentru boli de ficat.
El avea simptome gastro-intestinale și crize de icter.
De asemenea, o autopsie a arătat că acesta a avut ciroză hepatică, pancreatită și splina umflată.
Practic, oamenii de știință au concluzionat că riscul genetic ridicat, alături de consumul de alcool și hepatita B, sunt în mare măsură responsabile pentru boala de ficat, care a contribuit probabil la moartea sa.
Beethoven a început să își piardă auzul la vârsta de 20 de ani.