Antena 3 CNN Life Cum arată fasolea cu păstăi de un metru. A intrat în colecția BRGV Buzău în 1986: „Una din primele varietăți aduse în România”

Cum arată fasolea cu păstăi de un metru. A intrat în colecția BRGV Buzău în 1986: „Una din primele varietăți aduse în România”

Mia Lungu
1 minut de citit Publicat la 12:53 09 Noi 2024 Modificat la 12:53 09 Noi 2024
pastai verzi fasole
Păstăi lungi de fasole, imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Getty Images

Peste o mie de soiuri de fasole se află în colecția Băncii de Resurse Genetice și Vegetale (BRGV) de la Buzău. Dintre ele, una atrage toate privirile. Este fasolea cu păstăi de un metru lungime. Gustoasă și ușor de recoltat, fasolea lungă mai are un avantaj: formează aţe târziu. Despre ea, dar și despre alte soiuri deosebite, a povestit profesorul Costel Vânătoru, la emisiunea Agricool de la Antena 3 CNN.

Fasolea cu păstăi lungi de un metru a fost recuperată de la un cultivator particular și acum este conservată la BRGV Buzău.

„Această varietate cu păstaia lungă își are originea în Asia. A fost printre primele varietăți aduse în România. O avem în colecție din 1986. A fost găsită la un cultivator în localitatea Belceni, pe Valea Slănicului și, sigur, a prins foarte mult în rândul cultivatorilor, sub denumirea de „păstaie la metru”, pentru că se recoltează ușor și are potențial mare de producție. E foarte gustoasă.”, a povestit profesorul Costel Vânătoru.

Banca de gene deţine în colecţie aproximativ 1.000 de soiuri de fasole, de diverse culori şi mărimi. Un soi deosebit este cel cu boabe având diametru mare de până la doi centimetri, recuperat prin intermediul unui preot, de la Muntele Athos.

„Este un soi valoros, l-am redescoperit la Muntele Athos. A plecat din România cu mulți ani în urmă și acolo a fost cultivat. L-am adus acasă în 1992. Poate fi omologat, atât pentru păstaie, cât și pentru bob.”, spune Costel Vânătoru.

Deși românii sunt mari consumatori de fasole, suprafețele cultivate nu sunt mari. De vină e, pe de o parte, o bacterie din sol, iar pe de altă parte tehnologia de cultură. 

Profesorul Vânătoru spune că după 1990, țara noastră a pierdut peste 2.600 de soiuri de legume, iar acum se fac eforturi mari pentru recuperarea lor. 

×
TOP articole
x close