Vineri 13, ziua fatidică pentru leu. 4,5495 leu/euro - cea mai slabă cotaţie a monedei naţionale din istorie

Leul continuă să se deprecieze, astfel că rata de referinţă leu/euro anunţată vineri de BNR a atins un nou maxim istoric, de 4,5495 unităţi, iar cursul oficial pentru dolar a a urcat la 3,7274 lei/dolar, de asemenea un nou nivel record.
   
Rata de referinţă anunţată joi de BNR s-a situat la 4,5252 lei/euro, iar precedentul record a fost publicat luni, la 4,5275 lei/euro.
   
Cotaţia de vineri arată o scădere a leului cu 5,32% faţă de euro comparativ cu rata de schimb de la finele aului trecut. Ultima cotaţie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro.
   
Faţă de dolar, pierderea anuală este de 11,62%, de la un curs de 3,3393 lei/dolar la sfârşitul lunii decembrie.
   
Deprecierea leului în raport cu euro a influenţat şi paritatea oficială leu/franc elveţian, care a urcat cu de la 3,7685 lei/franc la 3,7883 lei/franc. Aceasta reprezintă un nou maxim din ultimele zece luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 5 septembrie 2011, când francul a fost cotat la 3,8133 lei.
   
Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.
 
La jumătatea sesiunii interbancare schimburile se perfectau la 4,5600 - 4,5630 lei/euro.
Cum se traduce deprecierea leului pentru exporturile şi impoturile din România:

 "Dacă spui că depreciez cursul, îmi creşte competitivitatea şi duce la creşterea economică. Cursul poate fi o supapă doar pentru dezechilibre acumulate. Trebuie să ai capcităţi de producţie excedentare. Sau investiţii rapide, sau domenii, cum sunt cele din agricultură, unde 10% face diferenţa, poţi să exporţi. Nu văd această situaţie în România", a declarat Isărescu, citat de Mediafax.

Pe de altă parte, şeful BNR afirmă că nici măcar exportatorii nu sunt foarte fericiţi cu deprecierea monedei naţionale, din cauză că au o structură vulnerabilă şi reclamă mai degrabă stabilitate decât un curs volatil.

În completare, analistul Florin Câţu a explicat că mare parte dintre exportatori nu mai doresc deprecierea întrucât un grad relativ înalt din mărfurile exportate înglobează importuri, astfel că o creştere a cursului se resimte în costuri.

Isărescu este de acord că prin depreciere se oferă o şansă producătorilor autohtoni să recâştige piaţa internă prin "omorârea importurilor", dar şi în acest caz este nevoie de investiţii şi creşterea capacităţilor de producţie.