Printre măsurile propuse de Guvern, care ar putea intra în vigoare de la 1 mai 2023, amintim:
-
Înghețarea salariilor la stat
-
Înghețarea angajărilor
-
Limitarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile la nivelul celor din 2022
-
Limitarea cheltuielilor instituțiilor publice, care nu vor mai putea cumpăra mașini, mobilier, birotică, însă vor putea fi redistribuite de la o instituție la alta
-
Interzicerea cumulului pensie-salariu la stat (excepții: funcții de specialitate medico-sanitare, profesori)
-
Tăierea banilor necheltuiți de la investiții pe trimestrul 1 (excepție: proiectele din PNRR şi fonduri europene)
-
Tăierea banilor de la cursurile de formare profesională (excepții: cele finantate din PNRR sau fonduri europene
-
Bugetarii care sunt în mai mult de 2 CA-uri au 30 de zile să aleagă doar 2 dintre ele
”Măsurile acestea care se impun, folosirea chibzuită a banilor așa cum și-a fixat ca și obiectiv guvernul Ciucă, este un lucru pe care nimeni nu îl poate aprecia ca fiind unul rău. Dar, Ministerul de Finanțe, cunoscând execuția bugetului și știind dacă aceste măsuri fac parte din categoria acelora care se cheamă ”folosirea chibzuită a banilor”, probabil că vor veni cu aceste propuneri de măsuri”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene la Antena 3 CNN.
În urmă cu ceva timp, Marcel Boloș a declarat că reforma nu poate fi făcută fără înghețarea salariilor la stat și fără înghețarea angajărilor.
”Eu am vorbit prin prisma reformei pe care o avem de dus la bun sfârșit, pentru Planul Național de Redresare și Reziliență și de felul în care această reformă cu termen până la sfârșitul anului ar trebui să fie pusă în aplicare. Nu cunosc ce se ascunde în spatele acestor măsuri. Cel mai bine cunoaște Ministerul de Finanțe”, a explicat ministrul acum.
”Dialogul acesta care se desfășoară atât la nivelul Consiliului Național Tripartit cât și cu toți cei care au solicitat un astfel de dialog la nivelul Guvernului sigur că vor duce spre o decizie în guvern.
Trebuie să facem însă și o diferență. În proiectul de ordonanță care circulă în spațiul public limitarea se rezumă la cheltuielile cu salariile și la fondul de salarii. În interiorul acestor cheltuieli cu salariile, în ceea ce privește salariile de bază, aici nu am văzut să fie impuse limite, ci creșterile de salarii pot avea loc în limita fondurilor care au fost aprobate în buget prin bugetele de venituri și cheltuieli, plus acel 5%, care s-a vehiculat. Aici spun același lucru, că poate aceste măsuri de folosire chibzuită a banilor nu ar trebui să sperie pe nimeni”, a mai explicat ministrul Marcel Boloș la Antena 3 CNN.
