Statul a îndatorat fiecare român cu 5.400 e euro, în prima jumătate a anului 2024. Ce a făcut cu banii

În prima jumătate a acestui an, guvernul a îndatorat fiecare român cu 5.400 de euro. Banii luați cu împrumut de stat nu au mers însă în măsuri de creștere economică. Din contră, în ciuda acestor datorii noi, inflația este dublă față de media europeană.

Statul român a împrumutat în primele șase luni ale anului aproximativ 27 de miliarde de euro. Asta a făcut ca fiecare angajat să fie îndatorată de statul român cu aproximativ 5.400 euro. Asta echivalează cu șapte salarii minime sau cu 20 de pensii minime. Doar luna trecută, statul român a împrumutat aproximativ 3 miliarde de euro.

Banii au fost folosiți pentru a plăti pensii, salarii, cheltuieli curente ale statului, dar și pentru a rostogoli datoriile anterioare sau pentru a plăti dobânzile acumulate.

Dacă ne uităm la cifrele execuției bugetare, ultimele date de la Ministerul Finanțelor arată că, deși statul a promis că va reforma sistemul și va cheltui mai puțini bani, nu s-a întâmplat acest lucru. De exemplu, cheltuielile de personal au crescut cu aproape 22%.

Dacă vorbim de bunuri și servicii, aici putem să vedem o creștere de aproximativ 26%. În ceea ce privește deficitul, avem un deficit de 3,4%, asta deși ne-am angajat să avem un deficit de 5% din produsul intern brut.

Deficitul anunțat de Ministerul Finanțelor este mai mare decât cel din anul 2023, aceeași perioadă a anului trecut. Dacă lucrurile nu se corectează, atunci, spun analiștii, statul român va fi obligat să stabilească noi taxe și impozite. Și mai mult, acest deficit ridicat riscă să atragă sancțiuni din partea Uniunii Europene, fie o amendă de 0,5% din PIB, fie suspendarea accesului la fondurile europene.

Deficit de 3,4% din PIB, după primele cinci luni ale anului

Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,4% din PIB, faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei - 2,30% din PIB - înregistrat în perioada similară din 2023, informează Ministerul Finanţelor.

După primele patru luni ale anului deficitul fusese de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,24% din PIB.

Veniturile totale au însumat 225,38 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 14,1% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 285,48 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 21,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Potrivit Ministerului Finanţelor, creşterea veniturilor a fost susţinută cu precădere de încasările din venituri curente - impozit pe profit, contribuţii de asigurări, impozit pe salarii, TVA şi venituri nefiscale.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 21,12 miliarde lei, consemnând o dinamică pozitivă de 19,7% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,6%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,8% ), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (HG nr. 900/2023).

Încasările din impozitul pe profit au consemnat o creştere 37,9% (an/an)

Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,3% ) şi aferente declaraţiei unice (13,7%).

Pe de altă parte, dinamica încasărilor din impozitul pe dividende a rămas în teritoriul negativ (-15,7%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 78,18 miliarde lei, în creştere cu 20,7% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,09 miliarde lei, consemnând o creştere de 37,9% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale (+38,2%).

"Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,3 miliarde lei)", precizează reprezentanţii ministerului.

Încasările nete din TVA au totalizat 47,89 miliarde lei, în creştere cu 18,1% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 8,5% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (12,90 miliarde lei în ianuarie - mai 2024, comparativ cu 11,89 miliarde lei în ianuarie - mai 2023).

"Evoluţia încasărilor din Taxa pe Valoare Adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr. 296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10 g/100 g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă", subliniază sursa citată.

Veniturile din accize au însumat 15,80 miliarde lei, înregistrând o creştere de 3,8%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,3%), în contextul unei evoluţii pozitive a consumului de carburanţi. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun şi-a atenuat declinul (-8,3%), pe fondul avansului pozitiv semnificativ din luna mai a.c.

"Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile", semnalează ministerul de resort.

Veniturile nefiscale au însumat 17,62 miliarde lei, înregistrând un avans de 17,5% (an/an).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 16,56 miliarde lei, în scădere cu 4,2% (an/an).

Cheltuielile de personal au crescut cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 285,48 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 21,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 14,6% din PIB la 16,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 63,87 miliarde lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu bunuri şi servicii, acestea au fost de 38,01 miliarde lei, în creştere cu 25,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 19,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de 26,9% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 15,99 miliarde lei, cu 1,58 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar cheltuielile cu asistenţa socială s-au cifrat la 92,19 miliarde lei în creştere cu 12% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, care în cele cinci luni ale anului 2024 au fost în sumă de 1,93 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,13 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (910,58 milioane lei), care reprezintă 11,2% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 7,66 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr. 165/2013 şi a Legii nr. 164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au totalizat 20,79 miliarde lei, cu 3,38% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Totodată, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 37,8 miliarde lei, fiind de 1,48 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 25,5 miliarde lei.