Ţiţeiul a ajuns zilele acestea la preţul de 75 de dolari/baril, cel mai înalt nivel din ultimii patru ani, astfel că preţul carburanţilor va fi mai scump în această vară, iar analiştii estimează că acest trend va continua.
Financial Times publică o analiză în care arată şoferilor care sunt principalele motive pentru care trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru benzină şi motorină în următoarea perioadă.
În primul rând, trebuie să ne uităm la cel mai simplu motiv, cel al ofertei reduse şi al cererii crescute. Stocurile de carburanţi au scăzut, pe fondul consumului din ce în ce mai mare, dar şi ca urmare a reducerii producţiei de către Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi Rusia.
Se vor opri OPEC şi Rusia în curând din tăierile care au scos din piaţă cel puţin 1,8 milioane de barili pe zi de la începutul anului 2017? Cei mai mulţi analişti nu cred asta. Deşi Moscova şi-a exprimat îngrijorarea că un baril peste 70 de dolari ar ajuta producătorii rivali, precum Statele Unite, Rusia pare acum că va merge mână în mână cu OPEC, al cărei lider, Arabia Saudită, a arătat că încă mai sunt destule de făcut la acest capitol.
Ministrul saudit al Energiei, Khalid-al Falih, a vorbit despre necesitatea stimulării de investiţii în noi zăcăminte. Arabia Saudită pregăteşte, totodată, listarea companiei petroliere de stat, Saudi Aramco, ce va beneficia consistent de pe urma preţului mare al petrolului.
"Nu există niciun semn că OPEC vrea să înceteze această cursă. Arabia Saudită are interes ca preţul petrolului să rămână foarte ridicat în următoarea perioadă", spune Bill Farren-Price, de la Petroleum Policy Intelligence.
În plus, piaţa petrolieră este deosebit de sensibilă la posibile cauze care ar putea dezechilibra balanţa fragilă dintre cerere şi oferă. Factorii geopolitici devin de mare importanţă, atunci când stocurile sunt oricum mici.
Cel mai vizibil risc imediat este legat de posibilitatea ca Donald Trump, preşedintele SUA, să decidă retragerea din acordul nuclear cu Iranul şi să impună din nou sancţiuni legate de exporturile de petrol din această ţară. Decizia va fi luată luna viitoare, iar Emmanuel Macron, preşedintele francez, a declarat recent că se aşteaptă la un astfel de deznodământ.
O altă cauză geopolitică este situaţia de criză din Venezuela, care deja a dus la scăderea producţiei cu 500.000 de barili pe zi. Există acolo riscul ca SUA să introducă sancţiuni suplimentare, care să ducă la o reducere şi mai mare.
Să nu uităm nici conflictul dintre Arabia Saudită şi rebelii din Yemen, care atacă fără oprire punctele strategice de infrastructură ale Arabiei. În fine, Libia nu arată nici ea prea bine şi rămâne un producător instabil, după mulţi ani de război civil.
"Toate aceste scenarii au dus la pariuri ridicate cu privire la preţul petrolului", spune Gary Ross, şef al sectorului petrolier din cadrul S&P Global Platts, arătând că riscurile geopolitice din piaţa petrolieră sunt mai mari ca niciodată. "Riscul să existe o ruptură asimetrică acum este chiar mai mare decât a fost în timpul Primăverii Arabe", a avertizat analistul.
Nici măcar creşterea producţiei de petrol şi gaze de şist din SUA nu a fost suficientă pentru a deraia piaţa de la acest trend.
În urmă cu două săptămâni, Mohammad Barkindo, secretarul general al OPEC, arăta că organizaţia şi producătorii de ţiţei din afara cartelului sunt decişi să prelungească până în 2019 acordul privind reducerea producţiei.
