Şefa FMI a precizat că incertitudinile privesc economia Statelor Unite, cea a zonei euro, dar şi economiile pieţelor aflate în dezvoltare, precum China. „Este nevoie să acţionăm pentru a ridica acest văl”, a adăugat ea.
Mai mult decât atât, Lagarde a atras atenţia asupra faptului că sistemul bancar mondial este în continuare în pericol, chiar şi la distanţă de patru ani de momentul falimentului Lehman Brothers, care a dus la criza financiară din 2008-2009.
„Sistemul financiar global este pe drumul de a deveni mai sigur, dar nu putem încă să spunem despre el că ar fi astfel”, a mai spus Lagarde în discuţia cu CNN.
„Cred că acest lucru trebuie atribuit faptului că sistemul bancar a fost atât de avariat, instituţiile financiare au suferit un şoc masiv, încât acum este nevoie de timp pentru a descoperi măsurile corecte care trebuie luate”, a completat oficialul FMI.
Într-o conferinţă de presă susţinută joi, în ziua în care ţările membre ale G7 şi cele din grupul BRICS au propriile mini-summituri la Tokyo, acolo unde are loc şi adunarea anuală a FMI şi a Băncii Mondiale, Lagarde le-a cerut statelor occidentale să profite de „elanul” creat de băncile centrale pentru a combate criza economică.
„Obţinerea unei relansări durabile este o sarcină din ce în ce mai complexă’, a declarat şefa FMI, conform AFP, citată de Agerpres.
FMI şi-a redus previziunile în privinţa creşterii economice din acest an încă de săptămâna trecută. Iniţial, se spera la o creştere mondială de 3,3% (1,3% pentru economiile avansate şi 5,3 pentru cele emergente), însă aceste cifre s-au dovedit prea optimiste.
„Nu doar economiile avansate sunt afectate. Avea de-a face de asemenea cu un efect de undă pentru economiile în curs de dezvoltare, în special cele din Asia”, a explicat Lagarde.
În timpul crizei financiare din 2008-2009, economiile în curs de dezvoltare, precum China, au ajutat restul lumii să revină la o oarecare creştere economică. Dar aceasta a avut un ritm anemic pentru lumea dezvoltată, caracterizat printr-o rată ridicată a şomajului în SUA sau criza datoriilor suverane din Europa, care a ameninţat statele din zona euro.
Totuşi, în tabloul conturat de şefa FMI economiei mondiale, au existat şi veşti bune, provenite de la băncile centrale – BCE în Europa, Rezervele Federale în SUA, BoJ în Japonia - care au transmis „semnale pozitive” prin noile lor măsuri de sprijin, printre care de numără şi achiziţiile de obligaţiuni.
„Acest lucru a creat un elan de care trebuie profitat, pentru că, în sine, acesta nu va fi suficient”, a adăugat Lagarde, care a făcut apel la acţiuni ale guvernelor din Europa şi SUA, unde perspectiva unui impas bugetar se profilează până la sfârşitul anului.
Un alt subiect abordat de şefa FMI a fost situaţia în care se află Grecia, despre care a spus că este necesar să i se acorde o amânare de doi ani, până în 2016, pentru a-şi reduce deficitul în conformitate cu cerinţele formulate de troica finanţatorilor internaţionali (FMI, UE şi BCE).
„Greciei îi este necesar un răgaz suplimentar de doi ani pentru ca să poată face faţă programului de însănătoşire a finanţelor sale, menit să reducă deficitul bugetar la 2,1% din Produsul Intern Brut în 2014, în comparaţie cu 7,3% prevăzut pentru acest an”, a spus Lagarde.
