Schimbarea din noua lege a pensiilor de care românii nu ştiu. Perioadele asimilate stagiilor de cotizare care nu vor mai fi luate în calcul

Sistemul de pensii publice din România este reglementat, începând din acest an, printr-o nouă lege, respectiv prin Legea 360/2023. 

Câteva dintre prevederile noii legi se aplică deja din ianuarie, precum indexarea pensiilor, dar cele mai multe modificări se vor aplica din toamnă.

Noua lege a pensiilor, publicată în Monitorul oficial

Pe 6 decembrie 2023, legea pensiilor, adoptată de Parlament în noiembrie și promulgată de președintele Klaus Iohannis, a fost publicată în Monitorul Oficial.

‹ ›

Citeşte şi: Cresc pensiile: Câţi bani primesc în plus românii în funcţie de anul naşterii. Tabelul după vârstă, anul pensionării şi stagiul de cotizare

Ea se aplică începând din 1 ianuarie 2024. O parte din prevederi intră în vigoare de la începutul anului, iar cele mai multe din septembrie.

Noua lege prevede că de la 1 ianuarie 2024, pensiile vor crește cu 13,8% și vor fi recalculate în septembrie. Punctul de pensie va fi, astfel, 2.032 lei.

Totodată, vârsta de pensionare va fi aceeași pentru femei și bărbați, respectiv 65 de ani, introdusă gradual.

De asemenea, stagiul minim contributiv de cotizare pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă va fi de 15 ani.

Printre principalele reglementări din noua lege a pensiilor

- introducerea unei noi formule de calcul, bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivităţii;

- stabilirea vârstei standard de pensionare la 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;

- stagiul minim este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare contributiv de 35 de ani; 

- reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanelor care au realizat stagiu de cotizare contributiv în condiții de muncă speciale și deosebite, în condiții de handicap sau au depășit stagiul complet de cotizare; 

- stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani va fi răsplătit cu puncte suplimentare pentru vechime;

- normalizarea condițiilor speciale și deosebite de muncă până în anul 2035; 

Vezi şi: Marea recalculare a pensiilor. Tabelul care arată cine sunt românii cei mai defavorizaţi după majoarea din 2024

- acordarea unor beneficii pentru mame, care se pot pensiona mai devreme cu câte şase luni pentru fiecare copil pe care l-au născut şi crescut, până la vârsta de 16 ani, în limita unei reduceri maxime de trei ani şi şase luni; 

- luarea în calcul la stabilirea pensiei a sporurilor nepermanente pentru care s-au plătit contribuții.

Câţi români iau pensie de peste 4.000 de lei pe lună

Indexarea pensiilor cu 13,8% în ianuarie înseamnă o infuzie de aproape un miliard de euro în buzunarele românilor care au deja pensii mai mari de 4.000 de lei net.

Astfel, fiecare pensie de 4.000 de lei net, apropiată de salariul mediu net pe ţară, a crescut, în medie, cu 800 de lei.

La sfârşitul anului 2023, în România erau 500.000 de pensionari care câştigau peste 4.000 de lei pe lună şi cărora, conform majorărilor de la 1 ianuarie, veniturile din pensii le-au crescut cu 13%. 

Practic, pentru fiecare pensionar înseamnă circa 800 de lei în plus în buzunar.

Schimbări în noua lege a pensiilor, privind perioadelor asimilate

Astfel, de la 1 septembrie, pensiile românilor vor fi reglementate de o nouă lege, care aduce mai multe modificări, unele dintre ele vizând perioadele asimilate stagiilor de cotizare. 

De exemplu, din actuala listă a perioadelor asimilate dispar cele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

În primul rând, noua lege a pensiilor extinde definiția perioadelor asimilate. 

Practic, perioade asimilate vor fi considerate, din toamnă, "perioadele pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuții de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii și care se valorifică la stabilirea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public".

Acum, Legea 263/2010 definește perioadele asimilate ca fiind perioadele pentru care nu s-au datorat sau plătit contribuții de asigurări sociale și care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. 

Apoi, apar schimbări legate de lista perioadelor considerate perioade asimilate, respectiv dispar perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate, așa cum este în prezent.

Potrivit noii legi a pensiilor 360/2023, sunt considerate perioade asimilate acelea în care asiguratul:

- a urmat cursurile de zi sau cu frecvență ale învățământului universitar, pe durata studiilor ori a unui ciclu de studii universitare, de formare inițială, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă, diplomă de licență, de master sau de doctor

- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat

- a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale

- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale

- a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani, respectiv șapte ani.

La fel ca actuala reglementare, noua lege a pensiilor prevede că asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior sau, după caz, mai multe cicluri de studii universitare de același nivel beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii de același nivel, la alegere.

Perioadele asimilate se valorifică doar dacă ele nu se suprapun cu stagii de cotizare și se valorifică pentru obținerea unei categorii de pensie în condițiile prevăzute de noua lege, potrivit avocatnet.ro.