În schimb, liderii partidelor de guvernare insistă să supraimpoziteze salariile mari. Numai că, nici în acest caz, nu este foarte clar cui anume îi va fi aplicată această măsură.
Și în timp ce guvernanții spun că nu au de gând să se atingă de veniturile privaților, specialiștii atrag atenția că o impozitare diferită între stat și privat nu ar fi constituțională.
Așadar, vin declarații contradictorii din partea liderilor coaliției de guvernare în privința soluțiilor pe care le analizează pentru a reduce veniturile bugetarilor de lux. În timp ce premierul Ciucă susține că în analiză este și o variantă în care sunt vizate toate veniturile, inclusiv celor angajați în mediul privat, Ciolacu exclude o astfel de variantă și spune că vizați sunt doar bugetarii, nu și angajații de la privat.
Surse din coaliție spun că, în momentul de față, ar exista cinci variante aflate în analiză:
- Interzicerea cumulului pensie salariu. Este varianta dorită atât de PSD cât și de PNL. Este și varianta care ar tăia cel mai mult din veniturile bugetarilor de lux. Analiza este pe constituționalitate. Dacă poate fi dată prin OUG sau prin lege în parlament.
- Supraimpozitarea cumulului pensie cu salariu. Varianta este luată în calcul în cazul în care interzicerea cumulului este neconstituțională. Aici se analizează procente de supraimpozitare. Premierul Ciucă susținea că varianta aflată în lucru ia în calcul un impozit de 16% pentru partea de venit care depășește 25.000 de lei
- Interzicerea cumulului pensiei cu salariul și supraimpozitarea veniturilor care depășesc indemnizația președintelui Klaus Iohannis, adică, peste 25.000 de lei brut. Aici se au în vedere veniturile șefilor de Agenții, regii și reglementatori, cum sunt ANRE, ASF, Consiliul concurenței, BNR și altele asemenea
- Supraimpozitarea doar a bugetarilor, fără a interzice cumulul pensiei cu salariul.
- Impozit progresiv. Este cea mai controversată măsură, pentru că i-ar viza și pe angajații din mediul privat. Liderii coaliției nu și-o doresc în momentul de față. Însă este măsura care nu ar ridica probleme de constituționalitate.