Bitcoin atinge un nou maxim istoric: Criptomoneda a ajuns foarte aproape de pragul de 100.000 de dolari
Publicat acum 7 ore si 45 minute
Autorităţile române au convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) un acord preventiv pe doi ani, în valoare de patru miliarde euro, sumă ce va fi împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale.
"CE, FMI şi BM au purtat discuţii cu autorităţile române, care au solicitat ca programul să fie unul pe doi ani. Autorităţile române îşi propun să trateze acest acord ca unul preventiv, nu vor să tragă din resursele financiare. Accesul propus ar fi în total de patru miliarde euro, sumă împărţită egal de CE şi FMI. La nivel tehnic, am ajuns la un acord, dar acordul stand-by trebuie să fie aprobat de boardul FMI, reuniune programată în cursul toamnei", a declarat, miercuri, şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul misiunii Fondului privind discuţiile în legătură cu noul acord de împrumut.
Noul acord stand-by de tip preventiv urmează să fie aprobat de board-ul FMI la reuniunea din toamna acestui an.
Schaechter a apreciat progresele României în cadrul celor două acorduri cu FMI încheiate şi a arătat că dezechilibrele fiscale şi externe au fost reduse, iar pieţele financiare "au luat notă" de acest lucru, marjele CDS scăzând semnificativ, precum şi ratele dobânzii.
Noul acord stand-by de tip preventiv urmează să fie aprobat de board-ul FMI la reuniunea din toamna acestui an.
Schaechter a apreciat progresele României în cadrul celor două acorduri cu FMI încheiate şi a arătat că dezechilibrele fiscale şi externe au fost reduse, iar pieţele financiare "au luat notă" de acest lucru, marjele CDS scăzând semnificativ, precum şi ratele dobânzii.
"România a beneficiat de această ajustare. În acelaşi timp, au fost iniţiate reforme structurale, un exemplu fiind introducerea noului cadru de reglementare şi de formare a preţurilor în sectorul energetic", a spus şeful misiunii FMI în România.
În ceea ce priveşte programul economic, acesta se va baza pe realizările programelor anterioare, cu două obiective principale: "continuă politicile bune, dar îşi propune şi să accelereze ritmul reformelor structurale şi să finalizeze reformele acolo unde acestea nu sunt finalizate", potrivit sursei citate.
Schaechter consideră că un cadru economic stabil şi predictibil de politici economice este esenţial pentru creşterea şi crearea locurilor de muncă. "Stabilitatea macroeconomică în mod clar singură nu este suficientă. Trebuie combinată cu reforme structurale", spune Schaechter.
Ea a menţionat că Guvernul îşi propune să implementeze agenda de reformă în sectorul sanitar, esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor sanitare, cu eficientizarea cheltuielilor şi asigurarea sustenabilităţii financiare.
Alte reforme se referă la întreprinderile de stat ineficiente, stimularea investiţiilor şi eficienţei în sectorul energetic şi cel al transporturilor, domenii cheie pentru sporirea competitivităţii României şi pentru a avea o creştere economică pe termen lung.
"Politicile sectorului financiar vor căuta să consolideze bilanţurile bancare, în mod special, prin abordarea împrumuturilor neperformante bancare ce au un volum considerabil, în vederea susţinerii creşterii creditării şi a redresării economice", a adăugat oficialul FMI.
Premierul Victor Ponta a declarat joi că noul acord va avea o valoare între 3 miliarde euro şi 5 miliarde euro şi mai puţine condiţii decât cele două înţelegeri anterioare.
Premierul Victor Ponta a declarat joi că noul acord va avea o valoare între 3 miliarde euro şi 5 miliarde euro şi mai puţine condiţii decât cele două înţelegeri anterioare.
Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro şi finalizat în luna iunie, a fost de asemenea de tip preventiv, după o înţelegere stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.
Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea înţelegerii începute în 2009, şi trebuia să fie finalizat în martie 2013. Boardul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat.
