Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat luni, la Porţile de Fier I, împreună cu omologul său din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul de înţelegere privind proiectul de construcţie a interconectorului de gaze între cele două ţări, a anunţat oficialul român.
În primul trimestru al acestui an, România a asigurat aproape 30% din producția de gaz a întregii Uniuni Europene....
Publicată de Sebastian Burduja pe Luni, 5 august 2024
„Acest proiect strategic va conecta sistemul de transport al gazelor naturale din Serbia, prin nodul tehnologic Mokrin, cu magistrala BRUA din România, deschizând noi oportunităţi pentru diversificarea surselor de energie şi creşterea competitivităţii preţurilor la gaze.
Interconectorul Arad-Mokrin va juca un rol esenţial în securitatea energetică şi în integrarea regională a pieţelor de energie. Ne dorim să începem construcţia anul viitor, pentru ca acest proiect să devină realitate până cel târziu în 2028”, a scris ministrul Sebastina Burduja, luni, pe pagina de Facebook.
Ce beneficii obţine România
El a precizat că, prin această investiţie, România va obţine două beneficii pentru toţi românii: o piaţă mai competitivă, care va aduce preţul cel mai mic consumatorilor, securitate energetică, dezinsularizarea sistemelor energetice şi diversificarea surselor de aprovizionare.
„Totodată, colaborăm strâns cu Serbia pentru dezvoltarea interconexiunilor de energie electrică, iar proiectul strategic Reşiţa-Pancevo avansează prin eforturile Transelectrica.
La finalul acestui an va fi gata circuitul 2, iar în prima parte a lui 2025 va fi terminat întregul proiect, inclusiv circuitul 1.
Prin acest parteneriat cu un aliat istoric de nădejde, ne asigurăm că România îşi asumă pe deplin să acţioneze ca un actor cheie în regiune, cu un sector energetic puternic, competitiv, stabil şi orientat spre viitor”, a mai spus ministrul român.
Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA (localitatea Petrovaselo, judeţul Timiş) şi va avea lungimea de circa 86 km (graniţa dintre România şi Serbia - localitatea Comloşu Mare, judeţul Timiş), potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei.
Conducta traversează, pe teritoriul României, următoarele UAT-uri: Recaş, Lenauheim, Remetea Mare, Giarmata, Pişchia, Sânandrei, Orţişoara, Satchinez, Biled, Şandra, Gottlob, Comloşu Mare şi va fi proiectată astfel încât să asigure curgerea bidirecţională a unui debit de gaze de minimum 1,6 mld Smc/an (183 000 Smc/h).
România şi Serbia vor face toate eforturile pentru a începe construcţia propriu-zisă anul viitor, investiţia fiind estimată a fi finalizată până în 2028, subliniază instituţia.
„În primul trimestru al acestui an, România a asigurat aproape 30% din producția de gaz a întregii Uniuni Europene.
Compania națională Romgaz are în continuare planuri mari: Neptun Deep, investiția de 4 miliarde de euro din Marea Neagră, va dubla producția de gaz românesc din 2027; iar la Caragele se forează mai mult ca oricând, cu un program de investiții de peste 1 miliard de lei și așteptăm noi vești bune anul acesta.
România are toate atuurile pentru a fi hub energetic în piața de gaze și pilon de stabilitate pentru țările vecine.
Transgaz lucrează la foc automat la terminarea BRUA (magistrala de la Marea Neagră la granița de Vest, segmentul Tuzla-Podișor e ultimul lipsă, iar lucrările sunt avansate) și la operaționalizarea Coridorului Vertical, alternativă la gazele rusești pentru întreaga regiune”, a mai spus ministrul Energiei.
Ministrul Energiei a fost însoţit de directorul general Transgaz, Ion Sterian şi de preşedintele directoratului Hidroelectrica, Karoly Borbely, care au purtat discuţii tehnice cu omologii lor din Serbia.
Investiţia vizează conectarea sistemelor naţionale de transport al gazelor naturale din cele două ţări, realizând legătura dintre nodul tehnologic Mokrin din Serbia şi magistrala de transport BRUA de pe teritoriul României, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, remis presei.
