România și Serbia au semnat memorandumul privind construcţia interconectorului de gaze. Burduja: Ne dorim să fie realitate până în 2028

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat luni, la Porţile de Fier I, împreună cu omologul său din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul de înţelegere privind proiectul de construcţie a interconectorului de gaze între cele două ţări, a anunţat oficialul român.

„Acest proiect strategic va conecta sistemul de transport al gazelor naturale din Serbia, prin nodul tehnologic Mokrin, cu magistrala BRUA din România, deschizând noi oportunităţi pentru diversificarea surselor de energie şi creşterea competitivităţii preţurilor la gaze. 

Interconectorul Arad-Mokrin va juca un rol esenţial în securitatea energetică şi în integrarea regională a pieţelor de energie. Ne dorim să începem construcţia anul viitor, pentru ca acest proiect să devină realitate până cel târziu în 2028”, a scris ministrul Sebastina Burduja, luni, pe pagina de Facebook.

Ce beneficii obţine România

El a precizat că, prin această investiţie, România va obţine două beneficii pentru toţi românii: o piaţă mai competitivă, care va aduce preţul cel mai mic consumatorilor, securitate energetică, dezinsularizarea sistemelor energetice şi diversificarea surselor de aprovizionare.

„Totodată, colaborăm strâns cu Serbia pentru dezvoltarea interconexiunilor de energie electrică, iar proiectul strategic Reşiţa-Pancevo avansează prin eforturile Transelectrica. 

La finalul acestui an va fi gata circuitul 2, iar în prima parte a lui 2025 va fi terminat întregul proiect, inclusiv circuitul 1. 

Prin acest parteneriat cu un aliat istoric de nădejde, ne asigurăm că România îşi asumă pe deplin să acţioneze ca un actor cheie în regiune, cu un sector energetic puternic, competitiv, stabil şi orientat spre viitor”, a mai spus ministrul român.

Pe teritoriul României, conducta de transport gaze naturale se va cupla la conducta BRUA (localitatea Petrovaselo, judeţul Timiş) şi va avea lungimea de circa 86 km (graniţa dintre România şi Serbia - localitatea Comloşu Mare, judeţul Timiş), potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei. 

Conducta traversează, pe teritoriul României, următoarele UAT-uri: Recaş, Lenauheim, Remetea Mare, Giarmata, Pişchia, Sânandrei, Orţişoara, Satchinez, Biled, Şandra, Gottlob, Comloşu Mare şi va fi proiectată astfel încât să asigure curgerea bidirecţională a unui debit de gaze de minimum 1,6 mld Smc/an (183 000 Smc/h).

România şi Serbia vor face toate eforturile pentru a începe construcţia propriu-zisă anul viitor, investiţia fiind estimată a fi finalizată până în 2028, subliniază instituţia.

„În primul trimestru al acestui an, România a asigurat aproape 30% din producția de gaz a întregii Uniuni Europene. 

Compania națională Romgaz are în continuare planuri mari: Neptun Deep, investiția de 4 miliarde de euro din Marea Neagră, va dubla producția de gaz românesc din 2027; iar la Caragele se forează mai mult ca oricând, cu un program de investiții de peste 1 miliard de lei și așteptăm noi vești bune anul acesta. 
România are toate atuurile pentru a fi hub energetic în piața de gaze și pilon de stabilitate pentru țările vecine. 

Transgaz lucrează la foc automat la terminarea BRUA (magistrala de la Marea Neagră la granița de Vest, segmentul Tuzla-Podișor e ultimul lipsă, iar lucrările sunt avansate) și la operaționalizarea Coridorului Vertical, alternativă la gazele rusești pentru întreaga regiune”, a mai spus ministrul Energiei.

Investiţia vizează conectarea sistemelor naţionale de transport al gazelor naturale din cele două ţări, realizând legătura dintre nodul tehnologic Mokrin din Serbia şi magistrala de transport BRUA de pe teritoriul României, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, remis presei.

Karoly Borbely: Am dublat bugetele de mentenanță pentru fiecare centrală hidroelectrică

Ministrul Energiei a fost însoţit la Hidrocentrala Porţile de Fier I, una dintre cele mai importante unități de producție de energie electrică din România, de directorul general Transgaz, Ion Sterian şi de preşedintele directoratului Hidroelectrica, Karoly Borbely, care au purtat discuţii tehnice cu omologii lor din Serbia. 

Discuțiile s-au axat pe importanța menținerii unui sistem energetic robust și durabil, pe rolul hidroenergiei în asigurarea securității energetice a țării precum și contribuția Hidroelectrica la tranziția producției de electricitate către surse regenerabile.

De asemenea, s-a discutat despre planurile de extindere a capacităților de producție prin utilizarea celor mai noi tehnologii în domeniul energiei regenerabile.

„Porțile de Fier I este un pilon al sistemului nostru energetic, iar investițiile continue în modernizarea acestei infrastructuri sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea și eficiența producției de energie electrică. Hidroelectrica rămâne un partener strategic în atingerea obiectivelor României de producere a energiei sigure, verzi, la un preț competitiv.

Am abordat subiectul Djerdap 3, o posibilă centrală cu acumulare prin pompaj, aflata pe teritoriul Serbiei, acum la un nivel de studiu de pre-fezabilitate. 

Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel, care a prezentat date preliminare referitoare la investiție și un posibil impact asupra producției de energie de la Porțile de Fier I și II. 

Suntem foarte atenți la aceste planuri investiționale pentru că sub nicio formă nu vrem să aibă de suferit potențialul de exploatare a hidrocentralelor existențe pe Dunăre. 

Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înțelegem importanța ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem, de echilibrare, dar – încă o dată — nu vom face niciun compromis de la producția de energie electrică de la Porțile de Fier I și II”, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Karoly Borbely a prezentat principalele proiecte de investiții în curs, precum și perspectivele de dezvoltare ale companiei. 

„Suntem onorați de parteneriatul cu autoritățile guvernamentale și mândri de contribuția semnificativă  a societății noastre la mixul energetic al României. 

Avem planuri mari de investiții în modernizarea și diversificarea capacităților de producție, cu un accent puternic pe sustenabilitate și inovație. Compania noastră a alocat pe următorii 4 ani un buget de 1,4 miliarde de euro pentru investiții în modernizare, retehnologizare și achiziții. 

Am dublat bugetele de mentenanță pentru fiecare centrală hidroelectrică, dar știți foarte bine că sunt proceduri și termene legale de achiziție, sunt multe provocări, însă căutăm să găsim soluții împreună cu întreaga echipă de la Hidroelectrica.

Anul acesta am mărit foarte mult ritmul investițiilor în toată compania. Am aprobat documentația tehnică și în curând va ieși pe SEAP pentru transformatoarele necesare la Porțile de Fier. 

Valoarea de achiziție a transformatoarelor de mare putere la Porțile de Fier este de 119 milioane lei, documentația pentru această achiziție fiind deja finalizată, urmând licitația şi implementarea până în anul 2028. 

Suntem în curs de finalizare cu lucrările la butucul hidroagregatului aflat la Reșița și avem ca termen 14 februarie 2025 pentru a da în funcțiune HA1”, a precizat Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica, într-un comunicat remis presei.

Hidrocentrala Porțile de Fier I, inaugurată în 1972, este una dintre cele mai mari construcții hidrotehnice de pe fluviul Dunărea, cu o putere instalată de 1.166,4 MW și o capacitate de producție anuală de aproximativ 5,4 TWh. 

Aceasta include o baraj cu o lungime de 1.278 metri și 12 turbine Kaplan (6 dintre acestea fiind operate de Hidroelectrica), fiind un element esențial în sistemul energetic al României și contribuind semnificativ la producția de energie electrică și la gestionarea apelor fluviale. În anul mediu hidrologic, centrala hidroenergetică Porțile de Fier I asigură cca. 10% din necesarul de consum național.