Guvernul adoptă, joi, o hotărâre de guvern privind punerea în aplicare a unor măsuri de siguranţă pe piaţa de energie electrică. HG este adoptat după ce Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis prelungirea stării de alertă în domeniul energetic cu încă 30 de zile, în situația în care Centrala de la Cernavodă rămâne în continuare oprită, iar necesitatea folosirii unor grupuri energetice scoase din rezervă este necesară. România importă la ore de vârf până la aproape 2.000 MW. Criză energetică duce și la prețuri mai mari.
Hotărârea nr. 23/2026 privind prelungirea stării de alertă a fost publicată în Monitorul Oficial din 28 septembrie 2026. Potrivit analizei Ministerului Energiei incluse în document, debitul Dunării la intrarea în țară este estimat să scadă, în primele săptămâni din octombrie, până la 1.185-1.200 de metri cubi pe secundă, printre cele mai reduse valori din ultimii ani. În zona Cernavodă este prognozată o perioadă critică între 15 și 22 octombrie, când nivelul Dunării s-ar putea apropia de pragurile care pot afecta asigurarea apei necesare procesului de răcire a reactoarelor.
Grupurile energetice pe cărbune pot asigura cel mult 1.200 MW, iar producția din surse regenerabile este estimată să scadă în prima parte a lunii octombrie. Autoritățile avertizează că există în continuare riscul apariției unei crize în alimentarea cu energie electrică, în special în perioadele de consum maxim.
Ce prevede Hotărârea de Guvern adoptată de Executivul interimar
Hotărârea de Guvern prevede:
a) creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ, în vederea utilizării acestora, după caz;
b) pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național;
c) reducerea /anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export;
d) reducerea/anularea schimburilor notificate pe direcția export;
e) limitarea în tranşe a consumului de energie electrică în condiţii stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică, pe tranşe, în situaţii de criză apărute în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, potrivit prevederilor din anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre
Debitele Dunării, care au ajuns la cele mai mici valori din istorie, au forțat autoritățile să închidă cele două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. Prima unitate a fost închisă la data de 28 iulie 2026, urmată de cea de-a doua, la data de 13 august 2026, după ce încercările de a o mai menține în funcțiune au eșuat.
Criza energetică crește facturile
După două luni de stare de alertă în energie, vine şi decontul pentru români. Cel mai mare furnizor de energie electrică din România a dat tonul scumpirilor, iar ceilalţi furnizori au urmat aceeaşi tendinţă.
În acest moment pe comparatorul ANRE, prețurile la energie electrică au crescut inclusiv față de începutul acestei luni.
Dacă la început de septembrie aveam un preț minim de un leu și 0,11 lei/kWh, această ofertă s-a transformat acum, pentru unii dintre clienți, în funcție de zone, în 1,29 lei/kWh. În acest moment, ofertele maxime ajung la 1,9 lei/kWh.
Chiar sunt furnizori care vând energia electrică și cu mai bine de 2 lei/kWh. Creșterea este și mai mare dacă ne raportăm la perioada de dinaintea crizei.
De exemplu, un furnizor avea în luna aprilie un preț de 1,05 lei/kWh, acum a ajuns la 1,29 lei. Un alt furnizor vindea energia electrică pentru consumatorii casnici la 1,24 lei/kWh. În acest moment a ajuns la peste un leu.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă: "Ieșirea din portofoliul unor clienți a energiei achiziționate la prețuri nici de la Nuclearelectrica și înlocuirea acestei energii cu energie achiziționate din import ca urmare a situației create de debitul scăzut al Dunării, a semnat alte costuri pe care furnizorii le-au avut în ultimele două luni, costuri care vor fi recuperate prin ofertele viitoare de la consumatorii casnici."
Probleme cu energia electrică din cauza secetei au fost în mai multe ţări europene. Iar facturile mai mari s-ar putea veddea si în inflaţie.
Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: "Energia, mare handicap! Îl are Europa și noi exponențial. Este un eșec instituțional și de politici economice".
Reactoarele de la Cernavodă ar putea fi repornite abia la jumătatea lunii octombrie, aşa că Ministerul Energiei urmează să ceară prelungirea stării de alertă în energie cu încă 30 de zile.
