Cartel ALFA critică „ordonanța trenuleț” și cere tăierea privilegiilor politicienilor, nu a drepturilor cetățenilor
Publicat acum 5 ore si 3 minute
România a înregistrat un avans semnificativ în ceea ce privește nivelul de trai în anul trecut, conform datelor publicate de Eurostat.
Utilizând măsura consumului individual efectiv (AIC) pe locuitor, România s-a clasat pe locul 14 în Uniunea Europeană, urcând în ierarhie și depășind țări precum Irlanda, Polonia, Spania, Portugalia, Malta și Cehia. Cu un nivel de 88% din media Uniunii Europene, România se află imediat după Slovenia.
Comparativ cu măsura mai obișnuită a nivelului de trai, care se bazează pe Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, România a atins 77% din media UE. Această valoare este similară cu cea a Portugaliei și Ungariei, iar în clasamentul european, România a depășit țări precum Letonia, Croația, Slovacia, Grecia și Bulgaria.
Conform Eurostat, consumul individual efectiv este o măsură mai fidelă a bunăstării unui cetățean într-o anumită țară decât PIB-ul pe cap de locuitor.
AIC este calculat pe baza bunurilor și serviciilor reale consumate de indivizi, fără a lua în considerare cine le-a plătit sau achiziționat, fie că sunt gospodării, guverne sau organizații non-profit. Prin urmare, AIC este preferat pentru comparații internaționale și reflectă mai bine nivelul de trai.
Citește și: Bucureştiul a intrat în top 100 cele mai bune oraşe de locuit. Pe ce loc se află
› Vezi galeria foto ‹
Diferențele semnificative dintre AIC și PIB pe locuitor rezultă din ponderea plăților directe ale gospodăriilor pentru servicii esențiale, cum ar fi sănătatea și educația, care variază semnificativ între țări.
Astfel, ordinea aparentă a țărilor în funcție de nivelul de trai, conform măsurii PIB/locuitor, poate suferi modificări semnificative.
România a înregistrat a doua cea mai mare creștere a AIC între 2020 și 2022 în UE, cu 7 puncte procentuale, urmată de Slovenia (+8 pp), Bulgaria, Letonia și Croația, potrivit Financial Intelligence.
Grecia a înregistrat o creștere de +4 pp, iar Polonia și Malta au înregistrat o creștere de +3 pp. Într-o notă diferită, Danemarca a înregistrat cea mai mare scădere, de la 120% la doar 111% din media UE.
România a ajuns să aibă cea mai mare diferență între AIC și PIB/loc. dintre toate țările membre (11 pp în plus pentru AIC), peste Grecia (+10 pp), Portugalia și Bulgaria (cu câte +8 pp).
