Gradul de umplere în depozite depăşeşte 101%, peste media europeană, iar în iarna aceasta stăm chiar mai bine decât anul trecut, a declarat, luni, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
"Cu certitudine suntem pregătiţi pentru iarna 2024-2025, ba chiar stăm mai bine decât anul trecut (la stocul de gaze naturale, n.r.). Suntem în continuare în supraplin, cu peste 101% grad de umplere, mai mult decât media europeană.
De altfel, este unul dintre capitolele la care România a excelat şi ne-am îndeplinit această obligaţie cu 70 de zile înainte de termenul stabilit de Comisia Europeană pentru toate statele-membre. Suntem pregătiţi şi din perspectiva creşterii producţiei.
Vă pot spune, în premieră, că directorul general de la Romgaz, domnul Popescu (Răzvan Popescu, n.r.) este, astăzi, la Caragele unde se va pune în funcţiune Sonda 55, Damianca. De altfel, creşterea producţiei Romgaz, şi felicit compania noastră pentru asta, este datorată creşterii producţiei la Caragele. Este un program de investiţii de peste un miliard de lei. Acolo aşteptăm veşti şi mai bune în perioada imediat următoare. Nu vă pot dezvălui mai multe, e o companie listată, dar cert este că dacă avem gaze pe uscat, cu siguranţă trebuie să le exploatăm şi cu siguranţă aşteptăm cu toţii exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect care este în grafic. Cele mai multe contracte, cred că peste 95-98% au fost deja semnate şi avem graficul de proiect în bună ordine", a spus Burduja, la cea de-a şasea ediţie a Forumului gazelor naturale.
Conform oficialului, la momentul actual există o abordare mai pragmatică a tranziţiei energetice la nivel internaţional.
"Sunt două evenimente internaţionale în ultima perioadă. În primul rând, Raportul Draghi. El a spus foarte corect şi concret că Uniunea Europeană are o problemă din perspectiva competitivităţii, pentru că preţul la energie este de trei ori mai mare decât în SUA sau în China şi este greu să te lupţi cu companiile din aceste state dacă nu ai o energie competitivă.
Şi al doilea eveniment este alegerea lui Donald Trump sau realegerea lui ca preşedinte al SUA. Din ambele perspective, vedem o abordare mai pragmatică a tranziţiei energetice. Gazul este combustibil de tranziţie. Cât va dura această tranziţie, cu siguranţă vom vedea cu toţii. Dar România are o tradiţie în acest sector. România are resurse şi trebuie să se lupte pentru a putea folosi aceste resurse pe termen scurt şi mediu. Logica este una simplă, o găsiţi şi în Strategia Energetică Naţională. Vă anunţ că suntem la ultimele avize şi în perioada imediat următoare sper să vă dăm vestea bună că România, în sfârşit, va avea o Strategie Energetică Naţională, adoptată prin Hotărâre de Guvern", a spus ministrul.
Acesta a adăugat că trebuie gândită o variantă de a da valoare adăugată gazului extras din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep.
"Exploatarea gazelor din Neptun Deep este o mare realizare a ministrului Popescu (Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, n.r.), a companiei Romgaz, care şi-a asumat să preia participaţia Exxon şi să investească un miliard de dolari. O investiţie care a cauzat anumite critici la vremea respectivă şi de care acum cu toţii ne bucurăm, pentru că avem şanse să ne dublăm producţia de gaz românesc spre 18-20 de miliarde de metri cubi din 2027. Acum trebuie să ne gândim cum dăm valoare adăugată acestui gaz. O variantă e să-l transformăm în energie electrică, iar proiectul de la Mintia este o mare şansă în acest sens. De asemenea, Işalniţa, unde din păcate n-am primit nicio ofertă la licitaţia recentă, dar ne pregătim de reluarea licitaţiei. Posibil să mai creştem suma pe baza reglementărilor în vigoare şi sunt convins că vom reuşi să atribuim peste câteva luni de zile. De asemenea, la Turceni, unde au existat anumite întârzieri, plus modernizarea CET-urilor. În PNRR sunt finanţate CET-urile din Constanţa, Arad, Râmnicu Vâlcea şi Craiova, cel mai important dintre ele, de 300 de megawaţi. Din Fondul pentru modernizare, reuşim luna aceasta să dăm bucureştenilor o veste foarte bună: vom semna contractele pentru cele trei CET-uri rămase în anii 60-70, în Bucureşti: CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti", a subliniat Sebastian Burduja.
