România a devenit, pentru prima dată, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, cu o producție trimestrială de 2,3 miliarde de metri cubi (bcm), urmată de Olanda, cu 2,2 bcm, și de Germania, cu 0,9 bcm, conform raportului Comisiei Europene pentru al doilea trimestru al acestui an.
„România a devenit, pentru prima dată, cel mai mare producător din UE, urmată de Țările de Jos, pe locul al doilea, și de Germania, pe locul al treilea. Stocarea de gaze din UE a atins cel mai ridicat nivel din 2021, 67%, cu 3% mai mare decât în T2 2023”, se arată în raportul Comisiei Europene.
Raportul privind piața gazelor confirmă faptul că piețele gazelor din UE au stabilizat schimbările structurale pozitive care au început în 2022, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, și au consolidat în continuare fundamentele pieței, depășind majoritatea efectelor negative ale crizei energetice din 2022.
Importurile de gaze din UE au continuat să scadă, iar ratele de umplere a depozitelor de gaze au continuat să crească.
Consumul de gaze din UE a fost de 61 de miliarde de metri cubi, în scădere cu 6% de la an la an și cu 45% de la trimestru la trimestru, indicând o contracție continuă a consumului de gaze din UE, determinată parțial de o scădere anuală de 22% a aportului de gaze pentru producția de energie. Producția internă de gaze a UE a fost de 7,7 miliarde de metri cubi, în scădere cu 8% față de trimestru și cu 18% față de anul anterior.
Importurile de gaze din UE s-au ridicat la aproape 70 de miliarde de metri cubi, neschimbate față de trimestrul precedent, dar cu 9% mai mici decât în anul precedent. Gazul din conducte a reprezentat 64% din importuri (44 miliarde de metri cubi), iar GNL a reprezentat 36% (25 miliarde de metri cubi).
Norvegia a rămas cel mai mare furnizor de gaze al UE (34%, 23,3 miliarde de metri cubi), urmată de Rusia (18%, 12,4 miliarde de metri cubi), SUA (16%, 11 miliarde de metri cubi), Africa de Nord (15%, 10,8 miliarde de metri cubi), Qatar (4%, 3 miliarde de metri cubi) și Azerbaidjan (4%, 3 miliarde de metri cubi).
Importurile UE prin conducte au crescut cu 7% față de trimestrul precedent și cu 2% față de anul precedent. Norvegia a furnizat jumătate din importurile prin conducte ale UE (50%), urmată de Africa de Nord (19%), Rusia (17%) și Azerbaidjan (7%).
Importurile brute totale de GNL din UE au scăzut cu 10% de la un trimestru la altul și cu 23% de la un an la altul. Franța a rămas cel mai mare importator din UE, cu o cotă de aproximativ o cincime din GNL, urmată de Spania (17%) și Țările de Jos (17%). Statele Unite au rămas cel mai mare furnizor de GNL din UE, reprezentând 44% din importurile de GNL din UE, urmate de Rusia (19%) și Qatar (12%).
Gazul rusesc a reprezentat 18% din importurile totale de gaze ale UE, în scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul precedent și în creștere cu 4 puncte procentuale de la an la an. Comparativ cu 2021 (ultimul an înainte de invazia Rusiei în Ucraina), importurile de gaze rusești au scăzut cu 70%.
Prețurile cu amănuntul la gaze au scăzut cu 4% față de trimestrul precedent și cu 10% față de anul precedent. Prețul mediu cu amănuntul în UE a fost de 101 EUR/MWh. Luna mai 2024 a înregistrat cel mai scăzut preț cu amănuntul (100 EUR/MWh) din trimestru și de la începutul crizei energetice în 2022.
